Video De ce Danemarca le trimite înapoi la Damasc pe tinerele refugiate siriene, dar nu și pe bărbați
Timp de decenii, Danemarca a fost cunoscută pentru politicile sale liberale în materie de imigrație. Dar guvernele recente au adoptat o poziție dură față de imigranți și de solicitanții de azil. Sunt vizați refugiați sirieni, precum Sahar Elrifai și familia ei. Au fugit de războiul din țara natală și au ajuns pe pământ sigur, în Uniunea Europeană. Acum, Sahar riscă o posibilă deportare. Într-un gest nealiniat restului Europei, autoritățile daneze au decis că regiunea Damascului este suficient de sigură pentru ca refugiații să se întoarcă acolo. O decizie care i-a făcut pe aceștia să se întrebe ce îi așteaptă. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată sâmbăta la ora 00:30 și în reluare de la ora 19:30.
Zeci de români s-au dat drept ucraineni în Germania
Pablo Zapata (UNHCR): Cazurile unde refugiații ucraineni sunt trataţi ca afaceri sunt sporadice
Danemarca vrea să recupereze un obiect neindentificat găsit în apropiere de gazoductul Nord Stream 2
Profituri uriașe pe seama refugiaților ucraineni
Cum văd războiul copiii ucraineni
Turcia, confruntată cu un exod al medicilor tineri
Povestea refugiaților afgani uitați în Albania
Șacalii, o problemă în Croația
Spania. Atacul balenelor ucigașe
Amal este refugiată din Siria și e devastată. Fiica ei, Sahar, va fi despărțită de familia din Danemarca și trimisă înapoi în Damasc, unde nu cunoaște pe nimeni.
„O tânără nu poate trăi singură în Damasc. E imposibil. Sunt violuri și răpiri. Nu este deloc sigur, deloc. Pur și simplu nu poate merge acolo singură”, spune Amal Elrifai.
Familia Elrifai locuiește în Aabenraa, în sudul Danemarcei, de șase ani. Aici au găsit un loc sigur, fugind de războiul civil din Siria.
„Când am venit în Danemarca, am vrut să încep o viață nouă cu familia mea, aici. Am venit în acest oraș și eram fericită. Am crezut că voi putea rămâne aici pentru totdeauna”, povestește Amal Elrifai, refugiată siriană în Danemarca.
Mama și fratele mai mic pot rămâne în Danemarca
Într-o zi, însă, a primit o scrisoare de la Biroul de Imigrări, în care i se spunea că permisul de ședere i-a fost revocat. Sahar a făcut apel.
„Instanța pentru Refugiați”, decizia din 25 martie 2022, privind o plângere depusă de cetățeanul sirian Sahar Mahmoud Elrifai....
„Ei spun că am fost respinsă. Permisul meu de ședere nu va fi reînnoit. Mama și fratele meu mai mic pot rămâne. Sunt singura care va fi expulzată”, spune, printre lacrimi, tânăra Sahar.
În vârstă de 21 de ani, Sahar urmează școala secundară din Aabenraa. E o elevă silitoare și a învățat mult pentru examene.
„Am o mulțime de prieteni aici. Învăț limbi străine și am un vis. Vreau să fiu inginer. Școala este, de fapt, a doua mea casă”, mărturisește tânăra Sahar Elrifai.
Guvernul danez consideră că Damascul este un oraș sigur acum
Odată ce guvernul danez a declarat orașul ei natal, Damasc, drept zonă sigură, totul s-a schimbat. Sahar este unul dintre cei 400 de sirieni cărora li s-a cerut să părăsească Danemarca. Biroul de Imigrări nu ne-a acordat un interviu, dar experții în migrație vorbesc de o politică de descurajare.
„Faptul că refugiaților sirieni li s-au retras permisele de ședere face parte dintr-o campanie de promovare a Danemarcei ca o țară mai restrictivă în ceea ce privește politica de azil și imigrație. Dar Danemarca nu are, de fapt, un acord de deportare cu Siria, ceea ce înseamnă că noi retragem permisele de ședere, dar nu există nicio modalitate de deportare forțată a refugiaților sirieni în Siria”, arată Thomas Gammeltoft-Hansen, profesor de drept.
Astfel, Sahar ar putea fi închisă într-un centru de deportare din Danemarca, cum este cel din Ellebæk.
Rahima Abdullah, o siriancă de 21 de ani, este activistă și reprezentantă a tinerilor în cadrul Consiliului Danez pentru Refugiați. Cunoaște astfel de cazuri și vrea să ajute.
„Totul a început la școală, unde aveam o prietenă pe nume Aya. Într-o zi, a venit la mine și mi-a spus că este foarte speriată pentru că permisul ei de ședere nu a fost prelungit, deoarece Danemarca declarase Damascul zonă sigură pentru revenirea în țară. Așa că am mers la presă. Aceasta a fost singura noastră șansă. Nu poți spune cuiva care s-a integrat aici că trebuie să se întoarcă în Damasc. Orașul nu e sigur”, spune Rahima Abdullah, activistă civică.
„Fac parte din societatea daneză”
În cazul Ayei, demersul public a avut succes anul trecut și a primit permisiunea de a rămâne. De atunci, și câte cinci sirieni o contactează pe Rahima în fiecare zi, majoritatea femei. Bărbații tineri nu sunt expulzați, pentru că riscă să fie recrutați în armata lui Assad.
„Uneori nu pot dormi noaptea pentru că aflu de cazuri atât de îngrozitoare și le pun la suflet. Când am scris despre Sahar pe Facebook, m-a contactat un parlamentar care a vrut să scrie despre cazul ei”, povestește Rahima Abdullah.
Ar putea fi în măsură să o ajute.
Amintirile lui Sahar despre țara ei natală sunt în principal legate de război.
„Când eram în Siria, erau lupte și cădeau bombe. Aici, mă simt mult mai în siguranță. Aici am familia și aici am crescut. Fac parte din societatea daneză”, spune, în apărarea cauzei ei, tânăra Sahar Elrifai.
Dar acum, se pare că acest lucru contează foarte puțin în ochii legii de aici.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News