Comisia Europeană deschide o reprezentanță în Groenlanda. UE vrea acces la resursele din regiunea arctică
Comisia Europeană va deschide o reprezentanță în Groenlanda, teritoriul autonom danez care nu face parte din UE, dar este important pentru Bruxelles din punct de vedere strategic, pentru resursele sale, scrie The Guardian.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se îndreaptă spre Groenlanda, unde topirea gheții arctice, cererea de materii prime și concurența cu China sporesc importanța strategică a teritoriului. Vizita de săptămâna aceasta a oficialului european este văzută ca o recunoaștere a faptului că Europa trebuie să grăbească trecerea către energia verde.
Deși nu se află în UE, teritoriul autonom danez prezintă un mare interes pentru Bruxelles, în special pentru materiile prime foarte căutate: are 25 din cele 34 de care are nevoie.
În timpul unei călătorii de două zile cu premierul danez Mette Frederiksen, Von der Leyen va ajunge mai întâi în Insulele Feroe joi, înainte de a vizita Groenlanda a doua zi pentru a deschide un nou birou al Comisiei UE în capitala Nuuk.
Acest pas vine în timp ce Von der Leyen caută să obțină un al doilea mandat în funcția de președinte al organismului executiv al UE, iar șeful UE pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat săptămâna aceasta că eforturile ecologice trebuie accelerate după alegerile UE.
Tomas Baert, un consilier special al lui Von der Leyen, pentru comerț și parteneriate internaționale, a spus că Groenlanda are multe dintre materiile prime - cum ar fi elementele pământurilor rare și metalele - de care avea nevoie pentru tranziția sa verde.
„Ne lipsește o parte din accesul la unele dintre aceste materiale. Deci, a avea parteneri care pot procesa, care pot produce, care pot extrage aceste materii prime critice este extrem de important. Dar facem asta în mod fundamental după modelul win-win (câștig-câștig)”, a spus acesta.
Groenlanda, a spus el, „are aproximativ 27 dintre materiile prime pe care le-am definit ca fiind critice sau strategice în Uniunea Europeană. Un potențial atât de enorm, dar acum se pune problema de a transforma asta în realitate. Suntem încă într-un stadiu destul de incipient când vine vorba de explorare și investiții necesare.”
Guvernul groenlandez a spus că are de fapt 25 dintre materialele căutate de UE, dar că este „încă o parte importantă”. Comisia Europeană a confirmat ulterior că Groenlanda are 25 din cele 34 de materiale căutate.
Vizita vine la câteva luni după ce comisia a semnat un parteneriat cu Groenlanda în noiembrie.
Tomas Baert spune că abordarea UE a fost cu „deplin respect” pentru țara parteneră și că UE va aduce parteneriat, cunoaștere și va crea valoare la nivel local pentru groenlandezi.
„Nu căutăm pur și simplu, să spunem, să extragem și să fugim. Alții din întreaga lume fac asta”, a spus el. „China în special, acesta este un model care este urmat în special de ei, dar și de alții.”
Baert a spus că vizita președintei CE, care va include și dovezi ale crizei climatice, ar trebui văzută ca „geopolitică”, cu intenția de a spune Groenlandei: „Chiar dacă nu faci parte din Uniunea Europeană, ești parte a Europei.”
El a lăudat alinierea Groenlandei la multe dintre sancțiunile UE împotriva Rusiei și a spus: „Ne dorim cu adevărat să ducem relația noastră [cu Groenlanda] la următorul nivel”. Noul birou, a adăugat el, a fost un mijloc de a ne menține „urechea aproape de pământ”.
Naaja H Nathanielsen, ministrul groenlandei pentru afaceri, comerț și materii prime, a declarat că reprezentanța CE va „servi ca o platformă locală pentru cooperarea transatlantică între Uniunea Europeană și Groenlanda și se va construi pe relația deja existentă și extinsă cu Uniunea Europeană de peste decenii.”
Ea a spus că acordul privind mineralele este despre „beneficii de ambele părți”.
Groenlanda are nevoie de cooperare bilaterală pentru a-și dezvolta sectorul mineral, a spus ea, care necesită capital semnificativ și investiții pe termen lung.
„Dezvoltarea minelor, exporturile de minerale reprezintă, desigur, o problemă importantă pentru diversificarea economiei groenlandeze”, a spus ea. În timp ce pescuitul, principala sursă actuală de venit nu este de așteptat să fie depășită, iar sectoarele turismului și mineralelor sunt puncte importante de creștere.
„Dacă lumea occidentală dorește lanțuri valorice diversificate și sustenabile, unele dintre aceste minerale vor trebui să provină din țări mai mici, cum ar fi Groenlanda. Nu avem puterea economică pentru a ne investi în sectorul mineral”, a spus ea.
Pentru a permite tranziția verde, ar fi nevoie de o „mână de ajutor” din partea economiilor mai mari, a adăugat ea.
Călătoria vine și într-un moment critic pentru relația Danemarcei cu Groenlanda, pe fondul unei mișcări de independență în creștere.
Există, de asemenea, și multă indignare în acest teritoriu, după ce s-a descoperit că în jur de 4.500 de femei și fete ar fi fost operate pentru a li se pune bobine metalice contraceptive fără consimțământul sau știrea lor de către medicii danezi – unele dintre fete aveau doar 12 ani – în încercarea de a reduce populația Groenlandei. Pe măsură ce tot mai multe persoane ies și vorbesc despre acest caz – un grup de 143 de femei a dat în judecată statul danez – este încă așteptat un răspuns oficial complet din partea guvernului danez.
Biroul primului ministru a refuzat să comenteze dacă Frederiksen va vorbi despre acest caz în timpul vizitei.
În timpul vizitei în Insulele Feroe de joi, premierul danez Frederiksen se va întâlni cu Aksel V Johannesen și Von der Leyen pentru a semna un acord pentru o cooperare mai profundă între Insulele Feroe și UE.
Editor : M.I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News