Exclusiv Comisarul Gentiloni: „Avem nevoie ca în aceste săptămâni și luni să luăm măsuri care ar putea fi în contradicție cu Green Deal”

Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, vine săptămâna viitoare în România pentru a discuta cu autoritățile de la noi din țară despre efectele pe care războiul izbucnit în Ucraina îl au asupra economiei, dar și despre măsurile care se impun pentru ca impactul negativ să fie atenuat. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Digi 24, comisarul european pentru Economie a declarat că în momentul de față nu se poate pune problema unei recesiuni, ci dimpotrivă și anul acesta vom asista la o creștere economică, însă aceasta va fi una scăzută. Deși situația economică este una incertă, din cauza faptului că nimeni nu poate preconiza, în momentul de față, cât va dura invazia Rusiei în țara vecină, sfatul lui Paolo Gentiloni este să nu strângem cureaua.

Reporter Digi24: Paolo Gentiloni, comisar european pentru Economie, vă mulțumesc pentru această oportunitate. Veniți săptămâna viitoare în România, pentru a discuta despre implicațiile invaziei rusești în Ucraina pentru economia europeană și cum ar trebui să evolueze prioritățile noastre de politică în ce privește reformele și investițiile, energia și securitatea.
Ce efect are războiul din Ucraina asupra economiei europene?

Paolo Gentiloni: În primul rând vedem ceva fără precedent în Europa. Un război la scară mare și cred că știm cu toții, în special cetățenii români, că primul impact e cel umanitar, nu numai din cauza distrugerilor și bombardamentelor pe care le vedem asupra orașelor ucrainene, dar și pentru acest val fără precedent de refugiați. Milioane de ucraineni au părăsit țara și câteva sute de mii din aceste milioane au plecat din Ucraina prin România. Primează nevoia de a răspunde acestei crize umanitare, într-un mod coordonat, susținând țările europene, care sunt supuse presiunii. Știm că am intrat în această nouă criză, după o altă criză generată de pandemia cu care ne-am confruntat în ultimii doi ani. Ajunsesem într-o situație bună, cu o perspectivă bună de creștere. Prognoza de creștere pentru Uniunea Europeană a fost de 4% și chiar mai mult de atât estimam creștere pentru economia României în 2022. Acum știm că această prognoză se va dovedi a fi foarte optimistă din cauza consecințelor pe care le aduce acest război. Provocarea pentru noi și discuțiile pe care le voi avea luni și marți cu autoritățile române vor fi centrate pe cum să limităm aceste consecințe, pentru că ele vor apărea. Cum ne putem coordona răspunsul pentru a limita aceste consescințe, dacă există această posibilitate?

Digi24: Care este cel mai rău scenariu pentru Economie, mai ales în cazul în care războiul va dura? Care sunt previziunile economice pentru acest an și pentru următorul?

P.G.: Noi ca UE vom avea o nouă prognoza pe 16 mai. Este probabil prea devreme să dăm cifre exacte cu privire la reducerea creșterii economice pe care o vom avea. Cred că avem o singură certitudine, aceea că vom avea o decelerare a creșterii economice, și în același timp sunt și multe incertitudini. Cât de mult va afecta economiile noastre această reducere a creșterii economice? Mesajul meu este să nu o luăm de-a bună un scenariu de stagnare sau recesiune. Cred că dacă lucrăm împreună cu o coordonare suficient de bună, am putea avea în 2022 un nivel de creștere scăzut, dar nu o recesiune. Știm că avem o dublă provocare. Pe de o parte este impactul războiului asupra creșterii, și pe de altă parte este impactul războiului asupra prețului la energie și inflație. Trebuie să confruntăm ambele situații. Trebuie să susținem dezvoltarea și să încercăm să gestionăm prețul în creștere al energiei pentru a evita creșterea excesivă a inflației. Aceasta este provocarea pentru economia europeană.

Digi24: Ce măsuri va lua UE pentru a reduce impactul economic al războiului din Ucraina și pentru a crește siguranța energetică și alimentară?

P.G.: Discuția din aceste zile, Comisia a adoptat două comunicări diferite la începutul lunii martie și una în urmă cu cu câteva zile în urmă. Ambele erau despre cum să gestionăm provocările izvorâte din creșterea prețului la energie și alimente. Știm că după război vom avea o creștere de cel puțin 30% la prețul grâului, iar acest lucru este o amenințare importantă pentru Africa, pentru țările în curs de dezvoltare. Dar este de asemenea, este o provocare și pentru agricultura noastră în Europa. Pentru a răspunde acestor provocări mobilizăm resurse comune pentru a susține fermierii, dar marea îngrijorare este cum vor fi afectate economiile unor state precum Egipt sau Nigeria de creșterea prețurilor mărfurilor alimentare. Riscul apariției foametei acolo este destul de mare. În privința energiei cred că am identificat 3 măsuri diferite. Una este să folosim măsuri temporare pentru a reduce aceste prețuri prin sprijin național, în special, pentru familiile vulnerabile. Prin reducerea accizelor și a TVA-ului. Acestea sunt măsuri de urgență. Apoi putem lucra împreună la depozitare și achiziție. Cred că pentru această iarna, care e pe sfârșite, suntem asigurați din punct de vedere energetic, însă trebuie să lucrăm pentru a reduce dependența de gazul și petrolul rusesc, și să umplem depozitele înainte de iarna următoare. Pentru a putea face asta în comun, evitarea competiției între țările europene în achiziția de energie din surse alternative, altele decât cele rusești, este cheia. Cred că avem deja o experiență foarte bună legată de achiziționarea comună de vaccinuri, care a oferit posibilitatea tuturor țărilor europene să fie pe picior de egalitate atunci când a venit vorba de asigurarea resurselor pentru vaccinarea cetățenilor. Ar trebui să folosim această modalitate de achiziție comună și pentru a dobândi autonomia față de gazul și petrolul rusesc, de care avem atât de multă nevoie în următoarele luni și luni.

Digi24: Ce ar trebui să facă guvernele, inclusiv cel al României, pentru a se asigura că economiile lor nu deraiază, cu suferă doar o scădere a creșterii?

P.G: Ce am decis în aceste zile a avut la bază două cuvinte cheie. Primul este coordonare, iar al doilea este agilitate. Coordonarea înseamnă că este important să fie luate măsuri în același cadru de lucru cu celelalte state membre, iar agilitate înseamnă că trebuie să ne adaptăm la realitate. Nimeni nu putea să prevadă acum două luni o nouă criză globală. Continuăm să ne susținem economiile, în special investițiile, și suntem norocoși că avem un instrument, Next Generation EU și Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a încuraja investițiile în economiile noastre în acest moment. Valoarea Planului României este unul consistent. 29 de miliarde de euro din granturi și împrumuturi. Banii pentru a susține economia spre tranziția verde, modernizare și creșterea rezilienței sunt acolo Nu este ușor să absorbi sumă, 29 de miliarde de euro, în 3-4 ani. Știm că sunt multe obstacole administrative și birocratice în multe țări europene. Dar aici cred că avem instrumentele pentru a continua să ne susținem economiile și să evităm recesiunea. Din cauza nivelului crescut de inflație, din cauza reducerii graduale a achizițiilor extraordinare de obligațiuni suverane de către BCE trebuie să păstrăm echilibrul finanțelor publice. Așadar aici apare necesitatea unui echilibru între sprijinul pe care trebuie să îl acordăm economiei, pentru că dacă intrăm într-o perioadă de austeritate, de recesiune, vom avea probleme mari, iar acesta este un scenariu foarte rău pe care îl putem evita, deci între sprijinirea economiei prin EU Next Generation și alte mijloace, și ținerea sub control a finanțelor publice deoarece știm că scenariul inflației schimbă într-o anumită măsură politica monetară și acest lucru este important pentru toate statele membre și bineînțeles și pentru România.

Digi24: După cum știți prețurile cresc, există sincope în lanțurile de aprovizionare, iar prognozele sunt alarmante. Cum va fi afectat PIB-ul european anul acesta și anul viitor?

P.G. : Răspunsul sincer acum este că nu avem cifre exacte. Știm, de exemplu, că există prognoze ale unor instituții europene și internaționale, cele mai recente prognoze vin de la OCDE, care estimează un impact negativ asupra creșterii economiei europene de -1,4 puncte procentuale în acest an. Anul acesta am început de la o bază de creștere de 4%, acesta ar fi impactul? Sau cel pe care OCDE l-a estimat, care era în cel mai bun scenariu limitat. Cred că putem fi optimiști asupra faptului că putem păstra un nivel de creștere destul de bun în economia noastră, dar cred că sunt multe incertitudini. În primul rând, pentru că nu știm cât de mult va dura acest război. În plus, nu știm exact ce fel de consecințe va avea războiul în special asupra sectorului energiei. În acest moment avem patru pachete de sancțiuni importante, care afectează puternic economia Rusiei. Dar, cât de mult va afecta această situație aprovizionarea cu energie, nu este încă suficient de clar. Așadar, răspunsul exact este că cifrele exacte care prognozează impactul sunt premature acum și Ceea ce este clar este că vom avea o reducere semnificativă a creșterii economice, dar nu suntem destinați să ajungem în situația de a avea stagnare economică sau recesiune dacă acționam coordonat și rapid.

Realitatea este că sancțiunile impuse Rusiei au lovit deja dur mulți cetățeni și nu doar la pompele de carburanți. Există voci care cer Bruxelles-ului să ia în calcul o interdicție pe energia din Rusia, o măsură care ar arunca toată Europa în recesiune, conform cancelarului german Olaf Scholz. Care este perspectiva dumneavoastră în această problemă?

Părerea mea este că atunci când decizi să răspunzi cu măsuri economice, sancțiuni, unei invazii militare, așa cum facem noi, pentru că noi răspundem agresiunii militare cu măsuri economice, dacă acesta este scenariul cu care lucrăm, atunci ar trebui să lăsăm pe masă toate măsurile economice pe care le putem lua. Dar, pentru moment, cred, de asemenea, că trebuie să fim conștienți că anumite măsuri, în special cele care vizează gazele naturale, trebuie analizate cu atenție și văzut impactul, atât asupra economiei rusești, cât și asupra celei europene.

Cred că susținând Ucraina prin livrarea de echipament militar în valoare de un miliard de euro pentru a se apăra, lucrând împreună pentru a ajuta refugiații, punând această presiune fără precedent asupra economiei Rusiei, arată o mare unitate a statelor europene și afectează economia Rusiei.

Ar trebui să mergem înainte, cu mai multe măsuri, dar trebui să ne uităm la aceste lucruri cu seriozitate și prudență. Ați putea să îmi spuneți care este strategia UE pentru a contracara creșterea prețurilor la gaze, curent electric, alimente, mărfuri, lucru care afectează atât de mult cetățenii europeni și companiile? Pentru mâncare cred că avem trei măsuri diferite pentru a susține Ucraina, pentru că și noi, dar și ucrainenii, avem nevoie ca agricultura acestei țări să nu fie redusă la zero în acest an.

O mare parte din agricultura Ucrainei poate încă funcționa dacă o susținem și vom face acest lucru. În al doilea rând, trebuie să mobilizăm resurse, și vom mobiliza fondul pentru criza în agricultură, pentru a susține fermierii europeni. Vom discuta acest lucru la nivel internațional peste două săptămâni la Washington la întâlnirea Fondului Monetar Internațional despre cum să sprijinim, în principal, țările africane, care vor fi puternic afectate de creșterea prețului grâului, al uleiului de floarea soarelui, dar și al altor mărfuri agricole. Pentru energie cred că e clar că noi am furnizat un set de recomandări pentru ca fiecare stat să poată apoi lua decizii proprii.

Am propus, de asemenea, să facem la comun înmagazinare de gaze, dar și achiziții comune, iar acum discuțiile merg în direcția unei posibile intervenții comune asupra funcționării pieței de electricitate, asupra legăturii dintre prețul energiei electrice și cel al gazului. Discuția este încă deschisă și probabil Comisia va veni cu o propunere pe acest subiect săptămânile următoare.

Digi24: În opinia dumneavoastră, credeți că războiul din Ucraina va accelera Green Deal sau îl va lăsa în așteptare?

P.G.: Cred că a amâna această tranziție ar fi o greșeală istorică. Avem ținte pentru 2030, pentru 2050. Sunt ținte ambițioase, dar absolut necesare. În același timp știm că trebuie să venim cu soluții la problemele urgente cu care ne confruntăm acum. Dar măsurile de urgență pe care le iau unele state nu sunt mereu în concordanță cu tranziția verde și țintele Green Deal. Pe scurt, da, avem nevoie ca în aceste săptămâni și luni să luăm măsuri care în anumite cazuri ar putea fi în contradicție cu strategia Green Deal, folosind combustibili fosili, dar aceasta nu este soluția pentru modelul nostru de energie, pentru climă și pentru economia noastră.

Aceasta este o măsură temporară, iar soluția pentru a nu mai depinde de combustibilul fosil rusesc este să investim în regenerabile, decarbonizare, să înverzim economia și avem multe resurse comune europene pentru asta și cred că le putem folosi.

Acum, nu să le punem în pauza pentru că adresăm urgența dar trebuie să continuăm tranziția verde și avem resursele pentru a face asta datorită Next Generation EU.

Digi24: Ce impact va avea războiul din Ucraina asupra economiei românești?

P.G.: Cred că pentru România am avut o evaluare care nu este foarte diferită de evaluarea generală. România a intrat în această nouă criză de pe o poziție bună. Perspectivă de creștere pentru anul acesta, potrivit estimărilor noastre, era 4,2%, iar prognoza arata bine și pentru 2023.

O perspectivă bună de creștere este și pentru 2023 potrivit estimărilor noastre. Asta va afecta Uniunea Euorpeană ca un întreg, așa că estimările noastre nu sunt complet diferite de estimările generale. Pentru România este foarte important să lucreze pe două planuri pentru susținerea economiei și protejarea populație de prețurile mari la energie.

Pe de altă parte ne uităm cu îngrijorare la finanțele publice din cauza nivelului relativ mare al inflației, și din cauza situației de pe piețe financiare. Este nevoie de puțin mai multă precauție în țări ca România, dar impactul general nu va fi diferite de al celorlalte țări.

Digi24: Ce ar trebui să facem pentru a ne pregăti mai bine pentru ceea ce va urma, din punct de vedere economic, dacă negocierile de pace continuă să eșueze?

P.G.: Este foarte dificil să estimez cum va evolua războiul. Susținem cu putere și sperăm să la un proces de pace, dar pacea nu pot fi o soluție dacă lipsește Ucraina de independența sa.

Dar bineînțeles, pacea nu poate fi o soluție care afectează independența Ucrainei, așa că trebuie să lucrăm la acest lucru. Toți actorii globali, inclusiv China, ar trebui să contribuie pentru ca negocierile să aibă o șansă reală. conomia noastră are acum nevoie de a evita perspectiva unei combinații de creștere economică scăzută, sau stagnare, și inflație ridicată.

Acest scenariu ar fi foarte rău. L-am trăit în decadele trecute. Este ceea ce economiștii numesc o "stagflație". Să nu credeți că suntem destinați pentru un astfel de scenariu, dar pentru a îl evita, trebuie să folosim toate uneltele pe care le avem. Primul meu mesaj, când voi avea oportunitatea și privilegiul de a mă întâlni cu autoritățile române, va fi: "haideți să lucrăm împreună să implementăm PNRR-ul și să folosim resursele, care sunt acolo, pentru a moderniza sistemul și administrația publică, pentru a decarbonizare economiei și pentru a moderniza sistemul de transport". O serie de ținte de care este nevoie pentru viitorul României. Avem acum resursele pentru investi în asta. Aceasta ar trebui să fie prioritatea. Din păcate, nu putem elimina nesiguranța care guvernează această perioadă.

Trebuie să trăim cu această nesiguranță, trebuie să sprijinim Ucraina, dar în același timp trebuie să ne facem treaba în țările noastre. Asta are în principal legătură cu implementarea programului comun european de redresare.

Digi24: Ce sfat i-ați da unui cetățean european obișnuit? Cum ar trebui oamenii să își protejeze banii în această perioadă volatilă?

P.G: Cred, în primul rând, că nu ar trebui să descriem situația mai rău decât este. Nu avem probleme de aprovizionare cu alimente în Europa. Nu sunt riscuri pentru activele noastre financiare din Europa și ar trebui să evităm ca scenariile negative să devină profeții care se împlinesc de la sine.

Cred că rolul autorităților economice în aceste momente este, nu neapărat să spună că totul merge bine, pentru că știm că vom avea un impact, dar să descriem situația așa cum este, fără să exagerăm consecințele acestei crize. Avem nevoie ca o parte substanțială a premiselor bune pe care le-am avut la începutul anului, și care vin din atitudinea consumatorilor și a investitorilor care au ieșit după mai mulți ani de restricții și carantine, să se păstreze. Avem un nivel extraordinar de economii acumulate în anii de pandemie, multe investiții amânate. Aceasta este partea bună și trebuie ca împreună cu partea negativă vorbim și despre lucrurile pozitive pentru ca cetățenii noștri să cunoască realitatea cu care ne confruntăm.

Digi24: Trebuie să facem economii? Trebuie să ne asigurăm că nu îi risipim pe, nu știu, lucruri care nu sunt o prioritate pentru noi în aceste momente?

Nu, cred că nu există niciun risc de a fi împinși să luăm măsuri extraordinare cu conturile propriei noastre familii.

Unele dintre sectoarele economiei noastre se redeschid, în sfârșit, după doi ani de dificultăți. Mă refer, de exemplu, la o sectorul serviciilor: de la turism, restaurante, călătoriile.

Toate acestea se redeschid și asta îi va face pe consumatori să călătorească din nou, să cheltuie, iar asta este un lucru bun pentru economie.

Nu e niciun motiv să restricționăm asta. Sigur că trebuie să fim conștienți și de aspectele negative, și anume dificultățile din zona de producție, care provin de la problemele de aprovizionare și dificultățile legate de război.

Avem cele două părți ale realității: cea pozitivă, redeschiderea, și partea negativă, impactul războiului. Cele două vor avea un efect combinat.

Cât de puternic va fi acest efect combinat, cred că vom înțelege în următoarele săptămâni și luni.

• Etichete:
• razboi ucraina
• economie romania
• economia europeana
• paolo gentiloni
• green deal

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei