Cina „Celor 28”. Ziua în care UE va încerca să țină piept lui Donald Trump
Liderii ţărilor europene se întâlnesc miercuri seara la Sofia cu scopul de a stabili un răspuns colectiv al UE faţă de Statele Unite, în urma deciziilor contestate ale lui Donald Trump în dosarul nuclear iranian şi comerţului internaţional, relatează AFP, citată de News.ro.
Ei urmează să abordeze de asemenea baia de sânge din Fâşia Gaza, unde zeci de palestinieni au fost ucişi, prin împuşcare, de israelieni, de la inaugurarea, luni, a Ambasadei Statelor Unite la Ierusalim.
„Vom reflecta la recentele evoluţii internaţionale, mai ales după anunţurile preşedintelui Trump cu privire la Iran şi comerţ, dar şi la evenimentele mai recente şi dramatice din (Fâşia) Gaza”, a scris preşedintele Consiliului European Donald Tusk în invitaţia sa adresată Celor 28.
„Cina de lucru” a Celor 28, la Sofia, miercuri, este preludiul unui summit prevăzut joi cu omologii lor din şase ţări din Balcani - Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo - în vederea consolidării relaţiilor cu această regiune în care Rusia încearcă să-şi extindă influenţa.
„Este pentru prima oară de 15 ani când UE se întâşlneşte cu partenerii săi din regiune în acest format”, a subliniat o sursă europeană, precizând că problema extinderii Uniunii nu va fi abordată joi.
„TEST DE SUVERANITATE”
Această întâlnire riscă însă să fie eclipsată de dezbateri pe tema relaţiilor transatlantice. Participanţii la cina de miercuri vor fi întrebaţi de presă despre discuţiile lor, în pofida faptului că nu este prevăzută vreo decizie concretă.
Cei 28 vor căuta să-şi afişeze unitatea în faţa provocărilor americane - mai ales cu privire la o retragere din acordul în dosarul nuclear iranian.
„Mi-ar plăcea ca dezbaterea noastră să reconfirme fără nicio ambiguitate că atât timp cât Iranul respectă dispoziţiile acordului, UE le va respecta la rându său”, a subliniat Tusk.
Liderul polonez le-a cerut celor trei state europene (E3) semnatare ale Acordului cu Iranul - Franţa, Regatul Unit şi Germania - să-şi prezinte evaluarea cu privire la situaţie miercuri seara, la o zi după reuniunea la Bruxelles cu şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Zarif.
Europenii vor să salveze acordul cu Iranul şi să protejeze interesele economice europene legate de reluarea schimburilor comerciale cu Iranul.
„Este cu adevărat un test de suveranitate important”, insistă o sursă diplomatică, iar UE trebuie să arate că este capabilă „să asigure continuitatea” unui acord.
„FERMI”
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker urmează să prezinte miercuri seara situaţia în negocierile cu americanii pe tema taxelor vamale impuse importurilor de oţel şi aluminiu.
„Voi propune să rămânem fermi. Acesta este singurul mod de a proteja interesele europene”, a insistat Juncker, amintind că UE cere o nouă scutire - permamentă - de la taxele vamale americane.
UE este scutită până pe 31 mai, la miezul nopţii, de taxe vamale americane de 25% la exporturile de oţel şi de 10% la cele de aluminiu. În vederea unei scutiri defintive, Washingtonul cere o mai mare deschidere a pieţei europene.
Europenii studiază mai multe scenarii, iar CE a deschis recent uşa unor negocieri cu privire la un acord comercial „restrâns”, care să acopere numai taxele vamale impuse unor produse industriale şi agricole.
Germania susţine o asemenea deschidere - spre desosebire de Franţa, care se teme că va reapărea spectrul foarte nepopularului TTIP (sau Tafta) - un mare acord comercial care se află într-un punct mort de la instalarea lui Trump la Casa Albă.
Anumite ţări par de asemenea pregătite să tolereze cote impuse Statele Unite - o situaţie catalogată drept „ciudată” de altele.
Orice s-ar întâmpla, „trebuie să facem comerţ prin intermediul unei scutiri” permanente şi necondiţionate, insistă o sursă diplomatică.
În afară de Iran şi comerţ, Cei 28 vor discuta de asemenea despre evenimentele din Fâşia Gaza, care sunt legate de „problema mai vastă a consecinţelor deciziilor lui Donald Trump”, a subliniat un oficial european de rang înalt.
UE a îndemnat toate părţile la „cea mai mare reţinere” în urma violenţelor între palestinieni şi militari israelieni în manifestaţii, în Fâşia Gaza, contra inaugurării Ambasadei Statelor Unite la Ierusalim.
Însă unitatea europeană nu este fără falie în acest subiect - aşa cum a arătat-o blocarea de către Cehia, Ungaria şi România a unei declaraţii europene care critica transferul Ambasadei Statelor Unite la Ierusalim.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News