Christopher Miller, fost secretar al apărării al SUA: „Numai împreună putem rezista puterii Rusiei. Numai prin NATO putem să ne opunem”

Se discută mult despre gradul de pregătire al armatei din România și cheltuielile pentru înzestrare pe care le avem de făcut. De ce avem nevoie de o armată eficientă, dacă trăim în pace? Cât de pregătită este populația să facă față unor scenarii pe care sperăm să nu le vedem niciodată realitate? Cine ne apără în caz de nevoie? NATO. Dar să nu uităm că „Noi suntem NATO”. Christopher Miller a fost șeful Pentagonului și a răspuns la aceste întrebări la emisiunea „Pașaport diplomatic”.

Cristina Cileacu: Christopher Miller, fost secretar al apărării, bine aţi venit la Pașaport diplomatic.

Christopher Miller: Cristina, mulțumesc pentru invitaţie. Sunt onorat să fiu aici. Este minunat să mă întorc în România. Și din toată inima, vreau să mulțumesc poporului român și guvernului român pentru tot ceea ce fac pentru a-i sprijini pe ucraineni în lupta lor împotriva agresiunii ruse. Aţi donat bateria de rachete Patriot, Ucrainei şi știu că a fost o decizie foarte complicată și dificilă, dar asta arată cu adevărat conducerea României în fața acestui atac tiranic al lui Putin.

"Noi suntem NATO" este o responsabilitate

Cristina Cileacu: Vom vorbi în acest interviu despre războiul din Ucraina. Dar aș dori să profit de faptul că aveți o carieră impresionantă în armată şi, cred că sunteți cea mai indicată persoană pentru a explica publicului român sloganul "Noi suntem NATO". Ce ar trebui să înțeleagă publicul din acest slogan?

Christopher Miller: Cred că este atât de important. Știi, de când sunt aici în România, aud uneori o întrebare despre motivul pentru care, poporul american nu știe mai multe despre NATO și nu știe mai multe despre această relație incredibilă dintre România și Statele Unite. Ceea ce vedem, din păcate, în timpul vieții noastre, este un dictator care încearcă să-și impună voința asupra unui popor european iubitor de libertate. Acum îl avem pe Putin, care atacă și încearcă să preia din nou Europa. Așa că NATO, şi trebuie să fim foarte, foarte sinceri unul cu celălalt, NATO și-a pierdut direcţia după încheierea Războiului Rece și a făcut tot felul de lucruri diferite. Din fericire, NATO se reuneşte din nou. Cred că am putea spune din păcate, ar fi fost mai bine dacă.... Eu personal aș dori pacea kantiană (n.r. Immanuel Kant, filosof german) în vremurile noastre, să nu fie nevoie să mă îngrijorez niciodată, să avem pace perpetuă. Dar, din păcate, ne confruntăm din nou cu tirania. Și nimeni nu ştie asta mai bine decât România, ce se întâmplă când nu te ridici împotriva tiranilor? Sfârşeşti prin a fi încătuşat timp de generații. Și vedem asta din nou. Iar reapariția NATO ca instrument important, trebuie să fim foarte, foarte clari unul cu celălalt: numai împreună putem rezista puterii Rusiei. Nu trebuie să îţi spun ţie sau să spun nimănui în România despre această cantitate incredibilă de oameni, materiale și soldați pe care o are Federația Rusă. Și, numai prin NATO și prin acest parteneriat putem să ne opunem la ce se întâmplă acum, ce vedem că se întâmplă în Ucraina.

Puterea NATO vine de la fiecare aliat

Cristina Cileacu: A fost o dezbatere destul de mare la nivelul publicului român, pentru că aţi menţionat mai devreme faptul că România trimite un sistem Patriot în Ucraina. Să-l dăm, să nu-l dăm, ce primim noi ca răspuns la asta? Oamenii nu știu prea multe despre articolul trei din Tratatul Alianței Nord-Atlantice. Faptul că fiecare partener ar trebui să aibă capacitățile sale și, ar trebui să aibă aceste capacități la un anumit nivel. De ce este important ca toți membrii, toți aliații, să fie bine echipați în acest sens?

Christopher Miller: Cristina, cu această întrebare m-am ocupat când eram secretar al apărării și, de asemenea, când lucram la Casa Albă pentru președintele Trump. Președintele Trump a cerut tuturor țărilor NATO să plătească 2% din produsul intern brut pentru apărare. Acest lucru nu a fost impus de Statele Unite. Acesta este un acord al tuturor membrilor NATO. Deci, de-a lungul anilor, Statele Unite au plătit destul de clar majoritatea facturilor pentru NATO. Germanii au reușit practic să se bazeze gratuit pe garanțiile de securitate americane, mulți ani. Și nu îi critic pe germani pentru că au făcut asta, au profitat de vremuri și de cultura strategică. Dar cred că suntem în mijlocul unui NATO în curs de maturizare și maturizăm această relație și este mai bine așa. Este respectuos. Deci, semnul cheltuirii banilor pentru apărarea voastră națională este un semn reciproc de respect pentru noi toți. Când ai o țară care cheltuie o sumă mică, şi ai România la 2,5%, Polonia se situează la aproximativ 4% din produsul intern brut, sunteți în prima linie, iar apoi îi avem pe cei care sunt mai în spate care nu își fac partea corectă. Cred că este foarte greu să convingi publicul american, cu siguranță nu voi vorbi în numele publicului român, asta este dincolo de competența mea și aș fi ipocrit dacă aș vorbi despre asta. Dar pot vorbi despre publicul american. El se întreabă acum, Războiul Rece s-a încheiat de mult, mult timp, noi, Statele Unite, ne-am asumat o povară uriașă pentru a asigura Europa după Al Doilea Război Mondial. Ce vedem acum, este că ar fi potrivit să începem să fim parteneri mai mult decât o relaţie de subordonați-superiori. De aceea, ce se întâmplă aici în România este un model pentru cum ar trebui să arate viitorul. Doi parteneri care lucrează împreună la o problemă comună care protejează nu doar România, ci recunoaște interesele naționale ale Statelor Unite, că oprirea agresiunii ruse este esențială şi pentru vitalitatea economică și securitatea națională a Statelor Unite.

Creativitatea face o armată eficientă

Cristina Cileacu: Având în vedere experiența dvs. în armată, cum ar trebui să arate o armată membră NATO, în acest secol?

Christopher Miller: Tocmai de aceea sunt aici în România, pentru a afla mai multe despre ceea ce se întâmplă în Ucraina. Nu poți înțelege cu adevărat acest lucru când ești în Statele Unite. Am vizitat Ucraina de trei ori, pentru a înțelege modul în care războiul se schimbă în conflict. Și ce am observat este cea mai mare transformare a războiului, probabil de la începutul armelor nucleare. Ce vedem sunt armele "consumabile" mici. Să folosim dronele ca exemplu. Acesta este primul război cu drone pe care l-am văzut vreodată, a transformat modul în care se duce lupta. O dronă care costă mai puțin de 1.000 de dolari în mâinile unui războinic, el sau ea poate elimina un vehicul blindat, care costă între 5 și 10 milioane de dolari. Deci problema pe care o avem acum și de aceea este atât de important să vorbim despre asta, calitatea conta mai mult decât cantitatea în timpul Războiului Rece și în perioada postbelică. Dar acum vedem o întoarcere la cantitatea de arme mici și ieftine, cu mai multă putere. Și ce facem în continuare în Statele Unite, nu voi vorbi despre România, cred că sunt unele paralele, este să continuăm să cheltuim sume uriașe de bani pe arme foarte scumpe, pentru avioane de luptă cu echipaj, portavioane uriașe, toate aceste lucruri, tancuri, sisteme de rachete foarte scumpe. Toate aceste lucruri pot fi acum distruse de o dronă de 800 de dolari, pilotată de un om cu un monitor. Și ce mă îngrijorează este că nu ne transformăm suficient de repede. Suntem încă blocați într-un sistem moștenit, un mod de gândire moștenit.

Viteza este cheia războiului modern

Cristina Cileacu: Deci războaiele din acest secol vor arăta complet diferit, vedem că în Ucraina acum se foloseşte totul, de la acest tip de drone mici, la tancuri până la chiar F-16, din păcate, au pierdut o parte din ele.

Christopher Miller: Da. A fost foarte trist să aud asta săptămâna trecută.

Cristina Cileacu: Dar la ce altceva ar trebui să ne așteptăm? Adică, războiul se va transforma în ideea de a avea doar acest tip de echipament mic, care poate produce multe daune?

Christopher Miller: Ce face cu adevărat este să ofere unități mici, cum ar fi 5 până la 10 soldați, care pot avea acum puterea de luptă, pot provoca focuri și lovituri de rachete care odată erau capabile să fie aplicate doar de brigăzi uriașe de 2500 de oameni. Deci, vezi Starlink (n.r. constelaţie de sateliţi), noduri de comunicare, vezi această dispersie a oamenilor, pentru că imediat ce toate aceste drone zboară, nu te mai poți ascunde, așa că trebuie să-ți dispersezi forțele. Dar, în același mod, amintiți-vă, cu aceste noi tehnologii de comunicare, cum ar fi telefoanele noastre, prin care puteți apela, trimite un text, indiferent de caz, spre cineva într-o poziție din care te poate sprijini, fie că este vorba de lovituri de drone, fie că este vorba de lovituri de artilerie, fie că este vorba de foc de mitralieră. Deci, ce vedem cu adevărat este această democratizare a războiului, toate aceste sisteme de înaltă tehnologie, care erau doar în mâinile unei puteri majore, a Statelor Unite, Uniunii Sovietice, Chinei, ce vedem acum este că toate aceste tehnologii pot fi acum în mâinile unui soldat recrutat care, poate fi în subsolul casei sale, unde juca jocuri video acum două săptămâni, iar acum poate fi acum un soldat eficient. Ce vedem este acest amestec ciudat a vechiului război de tranșee din Primul Război Mondial, cu toate aceste noi sisteme. Deci, ca să răspund la întrebarea ta, ce ar trebui făcut? Trebuie să câștigi rapid, pentru că de îndată ce o armată sau o forță militară oprește mișcarea, opoziția își poate pune sistemele defensive și apoi ai un impas așa cum vedem în Ucraina. Și apoi, desigur, cum ieși dintr-un impas? Ai văzut ucrainenii atacând diferite locuri.

Alinierea dictaturilor versus democraţie

Cristina Cileacu: Am spus că vom vorbi despre războiul din Ucraina și vorbim. Credeți că, cu ucrainenii în Rusia, cu Rusia care nu îi scoate de acolo pe ucraineni, cel puțin nu până acum, toate aceste întâlniri pe care Putin le are cu lideri din lumea mai puțin liberă, vor transforma acest război într-unul al autocrațiilor împotriva lumii libere.

Christopher Miller: Pare cu adevărat că asta se întâmplă. Îmi amintesc că am mers la un curs militar în sistemul educațional, în 2000, și aveam un instructor de la care învățam despre strategie și idei strategice, izolaționism versus realism etc., iar instructorul a pus o întrebare. El a spus: am putea vedea vreodată Rusia, China, Iran și Coreea de Nord aliniindu-se împreună, ca un bloc, pentru a contracara democrațiile? Și am râs. Am râs. Asta nu se va întâmpla niciodată. Și asta este exact ce se întâmplă acum. Și cred că până la urmă, îl invoc foarte mult pe Ronald Reagan, care credea că în inimile tuturor oamenilor este dorința de a fi liberi. Iar acele dictaturi nu pot dura decât un timp limitat. România a experimentat asta și a luat decizia la un moment dat, că nu mai este acela felul în care vor românii să trăiască. Dar sunt foarte îngrijorat de ce tocmai ai spus.

Cristina Cileacu: România nu a fost niciodată o ţară imensă, ca Rusia, China, Iran...

Christopher Miller: Sunt foarte tulburat de această aliniere a acestor dictaturi, a acestor regimuri autoritare. Și de aceea este cu atât mai important ca națiunile iubitoare de libertate să își mențină relațiile și puterea. Reagan, din nou, "pace prin putere". Aceasta este într-adevăr lecția pe care am învățat-o. Și asta mă preocupă acum, pentru că multe țări, inclusiv a mea, dezbat despre dacă ar trebui să ne ridicăm împotriva dictatorilor. Am învățat lecția istoriei. Dacă nu o facem acum, dacă nu o facem aici, vom plăti mult mai mulți bani, vom pierde atât de multe vieți, sângele, sudoarea și lacrimile vor fi atât de copleșitoare, încât trebuie să ne ridicăm chiar acum împotriva a ce se întâmplă. Și de aceea este atât de important ca cele două națiuni ale noastre să continue să fie parteneri foarte, foarte puternici.

Prevenţia împiedică dezastrele

Cristina Cileacu: Această putere vine nu numai de la arme, ci vine și de la oamenii democrațiilor noastre. Oamenii trebuie să fie pregătiți pentru ce este mai rău. Cum ar trebui o țară să-și pregătească poporul să fie gata pentru ce este mai rău? Vă dau din nou exemplul României, dacă aici o autoritate ar spune, hai să ne pregătim pentru posibilitatea unui războiu, va fi un dezastru, pentru că toată lumea va intra în panică.

Christopher Miller: Ai punctat ceva. De asemenea, cred că trebuie să vorbim despre puterea economică. Puterea economică este de asemenea securitate națională. Și ce mă deranjează acum, când vin și aud oamenii de afaceri români și oficialii guvernamentali, că România cheltuiește 18 miliarde de dolari investiți în Statele Unite, iar Statele Unite au investit 4 miliarde de dolari aici, în România. Cred că este un loc perfect pentru companiile tehnologice și industriile de apărare ale SUA, cred că trebuie să recunoaștem că trebuie să fie companii mai mici. Vă dați seama că 80% din produsul intern brut al Statelor Unite este realizat de întreprinderi mici, nu de corporații majore? Am fost surprins când am văzut această cifră săptămâna trecută. Așadar, întreprinderile mici care să lucreze cu întreprinderile mici din România, pentru a crea tehnologii cu dublă utilizare care poate fi folosită nu doar pentru apărare, ci poate fi folosită pentru monitorizarea sectorului energetic, protejarea frontierelor, analizarea defrișărilor, analizarea ilegalităților, ajutor pentru căutare și salvare. Acestea sunt tipurile de capacități pe care companiile americane ar trebui să le asocieze aici. Pentru că aveți o forță de muncă incredibil de educată. Aveţi cei mai buni ingineri din regiune. Am auzit ieri că limba română este cea mai vorbită limbă străină din Silicon Valley în Statele Unite. Ar putea fi un mit urban, Cristina, ar putea fi un mit urban.

Cristina Cileacu: Nu ştiu dacă este aşa, am auzit şi eu această informație.

Christopher Miller: Dar crezi că este un mit urban?

Cristina Cileacu: Trebuie să-l verificăm. Nu am cifrele.

Christopher Miller: Trebuie să verificăm, nu vreau să îşi dau ştiri false sau poporului român.

Cristina Cileacu: Vom face ceva în legătură cu asta.

Christopher Miller: Bine, poți verifica asta și puteți avea pe burtieră: acest lucru nu este adevărat. Deci, cred că, cooperarea economică este la fel de importantă ca și cooperarea în domeniul apărării.

Presiunea terorii, armă de război

Cristina Cileacu: Aveţi de asemenea experiență în lupta împotriva terorismului. Și pentru că am menționat faptul că Rusia își unește forțele cu China, cu Iranul și cu Coreea de Nord, Iranul, în special, este o țară care este obișnuită să folosească proxy ca organizații teroriste în tot Orientul Mijlociu și nu numai în Orientul Mijlociu. Din păcate, nu se poate eradica terorismul. Dar cum îl poți descuraja?

Christopher Miller: Nu poți învinge terorismul. Nu poți. Obișnuiam să intru în această dezbatere, pentru că am condus lupta împotriva terorismului pentru guvernul Statelor Unite și apoi, când eram membru al Beretelor Verzi, Beretele Verzi sunt Forțele Speciale ale Armatei, și duc războaie neconvenționale, se numește război iregulat. Este locul în care folosești subversiunea, sabotajul, folosești instrumente cibernetice, operațiuni de informare, război psihologic. Acum, în limbajul specific al profesioniștilor din domeniul securității naționale, vei auzi că se numește război asimetric sau războiul zonei gri. Știi de unde am învățat asta? Noi am devenit... Noi, Statele Unite, am devenit conștienți de faptul că rușii foloseau tehnici de război neregulat cu ceva numit "omuleţii verzi" când au luat Crimeea, în 2014. Iranul este absolut un maestru în războiul neregulat, războiul asimetric și, folosind aceste instrumente, rămâne întotdeauna sub un tărâm asemănător cu un război major. Așa că fac ceva și tu spui, oh, Doamne, nu pot începe un război împotriva lor. Terorismul face parte din războiul neregulat. Cu siguranță poți învinge grupurile teroriste. Cred că vedeți acest lucru în Israel chiar acum. Hamas este înfrânt. Aceasta va fi ca o prelegere de la colegiul pentru război și îmi cer scuze ţie și publicului tău. Poți învinge un inamic. Poți învinge un grup terorist. Nu poţi învinge terorismul. Acesta este verb versus substantiv, dar puteți învinge grupurile teroriste. Problema este că, dacă nu menții presiunea și nu îi menții învinși, se vor regenera, își vor restabili controlul. Am cam văzut asta în Irak și Siria, chiar acum cu Daesh. Deci, lucrul cheie pe care l-am învățat din experiențele mele în luptă și în operațiuni de combatere a terorismului, precum și din faptul că am fost un înalt oficial în conducerea guvernului Statelor Unite, este că trebuie să rămâi concentrat și trebuie să îi menții întotdeauna cât mai dezechilibraţi. Și asta mă îngrijorează acum, acolo unde avem Rusia, avem agresiune chineză, agresiune iraniană, agresiune nord-coreeană împotriva lumii libere, uneori credem că lumea s-a schimbat. Terorismul nu mai contează. Ei bine, uită-te la acel concert Taylor Swift (n.r. amânat din cauza ameniţării teroriste), unde au apărut de nicăieri.

Cristina Cileacu: Christopher Miller, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.

Christopher Miller: Mulțumesc. Și apreciez cu adevărat ceea ce faci, așa că îţi mulțumesc că m-ai invitat.

• Etichete:
• sua
• pasaport diplomatic
• nato
• terorism
• razboi ucraina
• christopher miller

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei