Analiză Cele mai ample exerciții militare chineze în jurul Taiwanului din 1996. Ce vrea să arate Beijingul
Exercițiile militare chineze în apropiere de Taiwan în această săptămână au fost cele mai mari din 1996, după mai multe estimări. La începutul anilor ‘90, Beijingul a încercat fără succes să perturbe primele alegeri prezidențiale pe deplin democratice din Taiwan, notează The Spectator.
S-a estimat că până la 100 de nave de război au luat parte la ceea ce oficialii taiwanezi au descris drept o „provocare semnificativă de securitate”, în timp ce nave de război rusești au fost, de asemenea, observate în apropierea Japoniei și a Coreei de Sud.
Exercițiile au fost mult mai ambițioase decât cele desfășurate la începutul acestui an, care s-au concentrat pe blocarea Taiwanului. Acestea au acoperit o întindere vastă de mare la nord de insulă și păreau a fi un avertisment pentru SUA și aliații săi să stea departe de orice confruntare. În jargonul militar, chinezii practicau anti-accesul/negarea zonei, care este un element-cheie al strategiei Beijingului de a se angaja într-un război în jurul Taiwanului, menit să descurajeze intervenția americană, făcând-o prea periculoasă și mai costisitoare. Se pare că nu întâmplător a venit în ajunul învestirii lui Donald Trump.
Exerciții militare dublate de acțiuni economice
Exercițiile au coincis cu o serie de acțiuni economice care vizează SUA. Beijingul a lansat o investigație asupra producătorului american de cipuri de computere Nvidia, una dintre cele mai importante companii de tehnologie din America, pentru presupuse încălcări ale regulilor de concurență. Gigantul tehnologic este un pionier al cipurilor super-rapide care alimentează inteligența artificială și are o valoare de piață de peste 3 trilioane de dolari. În același timp, patru dintre cele mai importante asociații din industrie din China au emis un avertisment coordonat către membri că cipurile fabricate în SUA „nu mai sunt sigure” și ar trebui să cumpere local. Washingtonul a restricționat deja accesul Beijingului la majoritatea cipurilor de vârf ale Nvidia, despre care se consideră că au aplicații militare, dar China (și Hong Kong) reprezintă încă aproximativ 13% din vânzările sale.
China a limitat, de asemenea, vânzările de minerale cheie către SUA, inclusiv antimoniu, galiu și germaniu. Galiul și germaniul sunt folosite în semiconductori, în timp ce germaniul este folosit și în tehnologia infraroșu, cabluri de fibră optică și celule solare. Antimoniul este folosit în gloanțe și alte arme. China a reprezentat anul trecut aproape jumătate din antimoniul extras la nivel global, 59,2% din producția de germaniu rafinat și aproape toată producția de galiu rafinat, potrivit companiei de consultanță Project Blue. Ministerul Comerțului din China a ordonat, de asemenea, o examinare mai atentă a exportului de grafit, o componentă cheie a bateriilor pentru vehicule electrice, a cărui procesare este, de asemenea, un monopol aproape chinez.
Livrările de drone pentru Ucraina, afectate de acțiunile Chinei
China a început să limiteze vânzările către SUA și Europa de componente cheie utilizate pentru construirea de drone, potrivit Bloomberg. Mișcarea, care ar putea afecta livrările de drone către Ucraina, este văzută ca un preambul la restricții mai ample de export pentru astfel de componente, așteptate în noul an.
Partidul Comunist Chinez (PCC) amenință, de asemenea, că va adăuga mai multe companii americane la ceea ce numește „lista sa de entități nesigure”. Printre acestea se numără PVH, care deține mărcile Calvin Klein și Tommy Hilfiger, care are o prezență semnificativă în China și este investigată pentru „boicotarea bumbacului din Xinjiang și a altor produse fără nicio bază faptică”, potrivit ministerului Comerțului. Mărcile de îmbrăcăminte occidentale au fost supuse unor presiuni din partea propriilor guverne pentru a-și controla lanțurile de aprovizionare pentru a vedea că sunt independente de muncă forțată, o mișcare pe care PCC o descrie drept „discriminatorie”.
Beijingul a anunțat, de asemenea, săptămâna trecută că va impune restricții privind vizele oficialilor americani care „s-au comportat nepotrivit în problemele legate de Hong Kong”, aparent ca răzbunare pentru amenințările Washingtonului de a sancționa oficialii chinezi responsabili de implementarea unei legi draconice de securitate națională în teritoriu.
Această rafală de mișcări ostile poate fi văzută parțial ca un răspuns la intensificarea sancțiunilor americane împotriva companiilor chineze și a restricțiilor privind exportul către China de tehnologie avansată, dar este concepută și ca un avertisment pentru Trump, pentru că consideră că va majora taxele la exporturile chineze până la 60%, ceea ce ar putea reduce rata de creștere a Chinei la jumătate, potrivit UBS. Pericolul pentru PCC este că va pierde mai mult decât SUA din orice război comercial intensificat.
Xi Jinping, invitat la învestirea lui Donald Trump?
Viziunea bipartită de la Washington este că Beijingul a jucat pe degete în mod constant sistemul internațional, iar cei de la Washington care solicită mai multe sancțiuni și o accelerare a eforturilor de reducere a dependenței de China vor fi încurajați. Mineralele critice reprezintă un caz cheie, în care China a ajuns să domine producția și prelucrarea prin subvenții mari, costuri mai mici și dorința de a tolera rate mult mai mari de degradare a mediului.
Rapoartele recente ale camerelor de comerț occidentale din China au fost aproape universal sumbre pe măsură ce geopolitica se înrăutățește și China devine un loc din ce în ce mai ostil pentru a face afaceri. Aceste rapoarte anonimizate despre sentimentul de afaceri sunt adesea folosite de companii ca o platformă de evacuare, deoarece criticarea directă a PCC poate provoca răzbunare. Dacă războiul comercial se intensifică, Beijingul are o serie de companii americane de mare profil pe care le-ar putea urmări, deși își va alege țintele cu atenție. Apple și Tesla sunt două dintre cele mai puternic expuse companii, foarte dependente de China ca piață și bază de producție, dar ambele sunt probabil sigure pe termen scurt. Directorii executivi Tim Cook și Elon Musk, care este acum un apropiat al lui Trump, sunt ambii mari figuri pentru China și vor fi priviți de Beijing drept atuuri importante – cel puțin pentru moment.
Pentru a adăuga o nouă întorsătură la incertitudine, săptămâna aceasta a reieșit că președintele ales Trump l-a invitat pe președintele Xi Jinping la învestirea sa luna viitoare. Trump își va începe cel de-al doilea mandat cu relațiile SUA-China în cea mai proastă stare de când cele două țări au stabilit relații diplomatice în 1979. Urmează să fie văzut dacă Xi va accepta invitația.
Editor : Ș.R.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News