Live

Ce se ştie despre virusul Oropouche care a provocat deja decese la nivel global

Data publicării:
Țânțar tigru. Foto: Shutterstock

În Brazilia au fost înregistrate primele decese din lume cauzate de virusul Oropouche, o boală puţin cunoscută care se răspândeşte prin înţepăturile unor musculiţe şi ţânţari infectaţi. Două femei sub 30 de ani din Brazilia au devenit primele persoane cunoscute din lume care au murit din cauza virusului, potrivit Ministerul Sănătăţii din această ţară.

Femeile prezentau simptome similare ca cele prezente în cazul febrei Dengue (denga), provocată de un alt virus transmis de ţânţari, care este adesea confundat cu Oropouche.

Ce este Oropouche?

Virusul a fost detectat pentru prima dată în Trinidad şi Tobago în 1955. Acestas se transmite mai ales prin înţepăturile unor musculiţe (din mai multe familii de Diptera nematocerene), deşi poate fi răspândit şi prin intermediul ţânţarilor.

„Este foarte important să subliniem că, potrivit cunoştinţelor noastre actuale, virusul nu se transmite direct de la om la om”, a declarat pentru AFP cercetătoarea italiană în domeniul bolilor infecţioase Concetta Castilletti.

Aşadar, în prezent călătorii care vizitează regiunile afectate nu pot transmite virusul în alte zone ale lumii.

Autorităţile din Brazilia investighează rapoartele recente potrivit cărora femeile însărcinate ar fi putut transmite virusul copiilor lor nenăscuţi, potrivit Organizaţiei Panamericane a Sănătăţii (PAHO/OPS).

În ce zone a fost detectat virusul?

Cele mai multe cazuri au fost raportate în regiunea amazoniană a Braziliei, dar focare şi cazuri izolate au fost raportate în alte părţi ale Americii Latine.

Astfel, virusul a fost semnalat în unele părţi din America de Sud, America Centrală şi Caraibe.

OPS a declarat că peste 7.700 de cazuri de virus Oropouche au fost detectate până acum în acest an în cinci ţări: Brazilia, Bolivia, Peru, Cuba şi Columbia.

Numai Brazilia a înregistrat 7.236 de cazuri în 2024, potrivit ministerului brazilian al sănătăţii.

Care sunt simptomele?

Virusul provoacă simptome similare cu denga, cum ar fi febră, dureri musculare, rigiditate articulară, dureri de cap, vărsături, greaţă, frisoane sau sensibilitate la lumină, potrivit Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC).

Cazurile severe pot duce la complicaţii care pun viaţa în pericol, cum ar fi meningita.

Potrivit CDC, simptomele infecţiei virale Oropouche încep de obicei la patru până la opt zile după ce o persoană a fost pișcată de insectele sau ţânţarii infectaţi. Simptomele durează de obicei între trei şi şase zile, a precizat agenţia americană de sănătate.

Nu există tratamente sau vaccinuri specifice pentru acest virus.

Cea mai bună protecţie este evitarea muşcăturilor de musculiţe şi ţânţari atunci când vă aflaţi într-o zonă afectată.

Astfel, măsurile de protecţie includ acoperirea picioarelor şi a braţelor, utilizarea unui repelent puternic împotriva insectelor şi a unor plase cu ochiuri fine, deoarece ţânţarii pot trece prin plasele tradiţionale, potrivit OPS.

Ameninţarea unui focar mai larg?

În comparaţie cu alte virusuri din familia sa, precum denga şi chikungunya, virusul este considerat insuficient studiat şi prea puţin înţeles.

O analiză Lancet de la începutul acestui an a numit virusul „o boală neglijată prototipică”, citează AFP.

Revista a adăugat că virusul „are potenţialul de a apărea ca o ameninţare substanţială”, având în vedere potenţialul său de a se răspândi pe scară largă şi de a provoca probleme grave de sănătate.

Laboratorul lui Castilletti a detectat primele două cazuri înregistrate vreodată în Europa, la doi pasageri neînrudiţi care s-au întors în Italia după o călătorie în Cuba la începutul acestui an.

Din cauza numărului mare de călători care vizitează regiunile afectate, „ne putem aştepta în mod rezonabil la mai multe cazuri” în Europa, a spus ea.

Totuşi, experţii italieni care au izolat virusul în laborator pentru dezvoltarea de teste de diagnostic specifice au dat asigurări cu privire la riscurile potenţiale de transmitere a virusului; deşi insecte din specia culicoides sunt prezente în Italia vectorul (insecte/ţânţari) specific al acestui virus (Culicoides Paranensis) nu este prezent în Europa ci doar în America de Sud şi Centrală.

Alţi potenţiali vectori secundari, cum ar fi Culex quinquefasciatus sau Aedes Aegypti, nu au fost raportaţi în Italia până acum.

Specialiştii ştiu că febra Oropouche este o arboviroză (infecţii virale transmise prin artropode – insecte şi ţânţari) la fel ca febra Dengue (denga), Zika şi Chikungunya.

Căldura crește aria de răspândire

Cercetătorii au tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că temperaturile mai ridicate determinate de schimbările climatice au crescut aria de răspândire a ţânţarilor în întreaga lume.

Acest lucru, la rândul său, ar putea creşte potenţiala răspândire a unor virusuri precum Oropouch, au precizat experţii.

Experţii spun că oamenii de ştiinţă trebuie să studieze mai mult virusul pentru a înţelege cum afectează diferite tipuri de populaţii.

De asemenea, este necesar un test care să poată detecta rapid virusul în „cel mai timpuriu stadiu posibil”, a indicat Castilletti.

Cercetătoarea a făcut apel la autorităţile sanitare regionale, naţionale şi internaţionale să intensifice comunicarea şi pregătirea pentru a preveni potenţiale epidemii în viitor.

„Pandemia de Covid-19 ne-a învăţat să ne aşteptăm la neprevăzut”, a adăugat ea.

 

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

EXCLUSIV Început abrupt de emisiune: ”Florin ne-a cutremurat cu o veste”. Dezvăluirea făcută imediat, în direct

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Concurență mare la rezidențiat. În ciuda declaratei crize de medici, jumătate dintre candidați vor ajunge șomeri

Rezistența la medicamente antimicrobiene, inclusiv antibiotice, ucide 1,3 milioane de oameni în fiecare an

Elon Musk, insultat public de prima doamnă a Braziliei. Cum a răspuns miliardarul

Câți ani de viață ne poate oferi o singură oră de mers pe jos (studiu). „Trebuie să ne dăm seama cum să facem acest lucru aici”

Partenerii noștri