Live

Live Text Rușii au atacat cu 30 de rachete o bază militară la 25 de km de granița cu Polonia. 35 de oameni au murit şi peste 130 au fost răniți

Data actualizării: Data publicării:
9 morți și 57 de răniți în atacul asupra bazei militare din apropierea graniței cu Polonia. FOTO: Getty Images

Sunt 18 zile de când armata lui Putin a început invazia în Ucraina. În cursul nopții au răsunat din nou sirenele în mai multe orașe din Ucraina. Forțele ruse  au bombardat în această dimineață Liov și Herson. Sunt explozii și în Ivano-Frankivsk. Sună sirenele, iar oamenii sunt sfătuiți să se adăpostească imediat. Un jurnalist american a fost împușcat și ucis de invadatori la Irpin, în apropiere de Kiev. Între timp, din Rusia și Ucraina vin declarații aparent optimiste în legătură cu negocierile pentru găsirea unei soluții în conflictul dintre cele două țări.  În Rusia, peste 250 de protestatari care au ieșit în stradă pentru a manifesta împotriva invaziei au fost arestați de polițiști.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Zelenski cere din nou NATO zonă de interdicție aeriană în Ucraina: E doar o chestiune de timp până când rachetele rusești vor cădea pe teritoriul vostru

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică seara că este doar o chestiune de timp până când asaltul militar al Rusiei asupra Ucrainei se va extinde la membrii NATO, dacă Alianța nu instituie o zonă de interdicție aeriană deasupra țării sale, relatează CNN.

„Anul trecut, i-am avertizat clar pe liderii NATO că dacă nu vor exista sancțiuni preventive dure împotriva Rusiei, aceasta va începe un război”, a declarat Zelenski în mesajul video postat, ca în fiecare seară, pe pagina sa de Facebook. „Am avut dreptate. Acum repet, din nou: dacă nu ne închideți cerul, este doar o chestiune de timp până când rachetele rusești vor cădea pe teritoriul vostru. Pe teritoriul NATO. Pe casele cetățenilor din țările NATO”, a avertizat președintele ucrainean.

Secretarul american de stat condamnă atacul rus din apropierea graniței Ucrainei cu Polonia

ACTUALIZARE 23:59 Secretarul de stat american Antony Blinken a condamnat atacul Rusiei în apropierea graniței Ucrainei cu Polonia, cerând încetarea unor astfel de acte brutale.

„Condamnăm atacul cu rachete al Federației Ruse asupra Centrului Internațional pentru Menținerea Păcii și Securitate din Iavoriv, în apropiere de granița Ucrainei cu Polonia. Brutalitatea trebuie să înceteze”, a scris Blinken, duminică, pe Twitter.

Treizeci și cinci de persoane au fost ucise și 134 au fost rănite după ce peste 30 de rachete au fost trase asupra bazei militare, duminică dimineața devreme. Centrul internațional de menținere a păcii și securității era o bază militară uriașă care includea un centru de pregătire pentru soldați și care a găzduit în trecut forțe americane și NATO.

Ministerul britanic al Apărării: Rușii au blocat coasta ucraineană a Mării Negre

Ministerul britanic al Apărării spune că forțele rusești au blocat coasta ucraineană a Mării Negre, împiedicând desfășurarea comerțului maritim internațional al acestei țări.

Ministerul britanic postează în fiecare seară pe Twitter o actualizare a informațiilor pe care le are în legătură cu frontul din Ucraina. Postarea de duminică a ministerului precizează: „Forțele navale ruse au instituit o blocadă în largul coastei ucrainene a Mării Negre, izolând efectiv Ucraina de comerțul maritim internațional”.

Ministerul britanic al Apărării a evaluat, de asemenea, că forțele navale rusești „continuă să procedeze la tiruri cu rachete împotriva unor ținte din întreaga Ucraină”.

În plus, Moscova a procedat la „o debarcare amfibie” în Marea Azov și ar putea încerca alte câteva operațiuni de acest fel „în următoarele săptămâni”.

O debarcare amfibie este un atac militar coordonat al forțelor terestre, maritime și aeriene, precizează CNN.

Citiți și: Imagine din satelit cu Insula Șerpilor: Clădirile sunt avariate, o navă rusă de debarcare e ancorată în apropiere

Bombardamente intense au început în orașul Harkov

ACTUALIZARE 22:18. Rușii au început să bombardeze din nou orașul Harkov, duminică seară. 

Ucrainenii au împiedicat o tentativă a rușilor de a înainta spre Kiev pe un pod de pontoane

Armata ucraineană a zădărnicit o încercare a vehiculelor militare rusești de a traversa râul Irpin pe un pod de pontoane construit în apropiere de Hostomel, arată o nouă imagine din satelit de la compania Maxar Technologies, potrivit CNN.

Podul a apărut pentru prima dată în imaginile din satelit de la Maxar joi, 10 martie, iar în noua fotografie, acesta pare să fi fost distrus.

În plus, într-o altă fotografie, care a circulat duminică pe rețelele sociale, se vede mai de aproape podul de pontoane distrus și vehiculele militare rusești zăcând în apă, în apropiere. CNN a geolocalizat și a confirmat autenticitatea fotografiei postate pe rețelele sociale.

O imagine care circulă pe rețelele sociale arată un pod de pontoane peste Irpin care a fost distrus Foto: CNN

Forțele ucrainene din suburbia Irpin din Kiev au respins până în prezent înaintarea trupelor ruse spre capitala ucraineană. Podul principal care traversează râul Irpin a fost distrus chiar de ucraineni pentru a împiedica un avans al rușilor, pentru că râul Irpin reprezintă un obstacol natural semnificativ pentru armata inamică, scrie CNN.

Podul de pontoane fusese amplasat de ruși în câmp deschis, la aproximativ 8 kilometri nord de podul principal peste râul Irpin.

Noi negocieri între ucraineni și ruși vor avea loc, luni, 14 martie

ACTUALIZARE 22:06. Discuțiile ruso-ucrainene pentru o posibilă încheiere a războiului din Ucraina vor începe din nou, luni, 14 martie, în format virtual, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara și Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

"Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare" ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter.

Alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl a fost restabilită

ACTUALIZARE 21:46. Alimentarea cu energie electrică a centralei dezafectate de la Cernobîl a fost restabilită, duminică seară, a anunțat agenția nucleară ucraineană, Energoatom. 

„Astăzi, datorită eforturilor incredibile ale specialiştilor de la Ukrenergo, operatorul ucrainean al şantierului, inginerii noştri nucleari şi electricienii noştri au reuşit să restabilească alimentarea cu energie electrică a centralei de la Cernobîl, confiscată de ocupanţii ruşi”, a spus ministrul Guerman Galuşcenko, într-un comunicat publicat de Energoatom.

„De acum înainte, sistemele de răcire a ansamblului de combustibil vor funcţiona din nou normal şi mai mult datorită generatoarelor de rezervă”, a adăugat el.

Miercuri, Ukrenergo a anunţat că centrala, care a provocat cel mai grav dezastru nuclear civil în 1986, „a fost complet deconectată de la reţeaua electrică din cauza acţiunilor militare ale ocupantului rus”.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat însă că incidentul nu a avut „un impact major asupra siguranţei”, în timp ce ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a avertizat că centrala are generatoare de rezervă, cu o capacitate de doar 48 de ore.

Volodimir Zelenski a vizitat răniții dintr-un spital din Kiev

ACTUALIZARE 20:58. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a vizitat pe soldații răniți și internați într-un spital din Kiev. Într-o înregistrare video difuzată pe reţelele sociale, el apare vizitând răniţii dintr-un spital.

În imagini, președintele Zelenski discută cu soldații răniți, le acordă medalii și își face selfie-uri cu unii dintre ei.

„Însănătoşire grabnică. Vă doresc putere. Sunteţi grozavi!”, se aude Zelenski spunându-le soldaților răniți.

ONU: Peste 100.000 de refugiați au părăsit Ucraina în ultimele 24 de ore

ACTUALIZARE 20:16. Aproximativ 100.000 de ucraineni au părăsit Ucraina din cauza invaziei ruse în ultimele 24 de ore, conform celui mai nou bilanț al ONU, publicat duminică.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a înregistrat exact 2.698.280 de refugiaţi din Ucraina pe site-ul său, în jurul orei 11:00 GMT. Sunt cu 100.733 mai mulţi refugiaţi decât se arăta în bilanţul anterior. Europa nu a mai avut un aflux atât de rapid de refugiaţi de la cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit Înaltului Comisar pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

Patru milioane de persoane ar putea dori să părăsească ţara pentru a scăpa de război, conform primelor estimări ale ONU, cifră care, cu siguranţă, ar urma să fie revizuită în creştere, potrivit UNHCR.

Înainte de acest conflict, Ucraina avea peste 37 de milioane de locuitori în teritoriile controlate de autoritățile de la Kiev - care nu includ Crimeea anexată de Rusia, nici zonele aflate sub controlul separatiştilor pro-ruşi.

UNHCR transmite, de asemenea, că între 18 şi 23 februarie, 96.000 de oameni au traversat din teritoriile controlate de separatiști în Rusia.

După sosirea lor în Moldova, unii dintre refugiaţi îşi continuă călătoria în România sau Ungaria, adesea pentru a-şi regăsi familia. Potrivit UNHCR, 104.929 de refugiaţi veniţi din Ucraina erau înregistraţi în ţară la 10 martie.

UNHCR nu şi-a actualizat statisticile privind România. Agenţia ONU pentru Refugiaţi a înregistrat aproape 85.000 de refugiaţi la 8 martie. Ca şi în cazul Moldovei, mulţi refugiaţi decid să meargă mai departe odată ce sunt în siguranţă.

Klaus Iohannis a vorbit la telefon cu Volodimir Zelenski și l-a asigurat de întreg sprijinul României

ACTUALIZARE 19:40 Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu președintele Klaus Iohannis și cu președinta Slovaciei, Zuzana Caputova și a mulțumit celor doi lideri pentru sprijinul oferit poporului ucrainean după invazia rușilor. Klaus Iohannis l-a asigurat pe președintele ucrainean de tot sprijinul României.

Printre temele de discuție între lideri s-au numărat crimele de război ale armatei lui Putin, dar și procesul de integrare europeană a Ucrainei. 

„Continuăm discuțiile cu partenerii internaționali. I-am informat pe președinta Zuzana Caputova și pe președintele Klaus Iohannis legat de contracararea agresiunii ruse, crimele de război ruse, mai ales asupra civililor și le-am mulțumit pentru sprijinul acordat poporului ucrainean. Am discutat și de drumul nostru spre Uniunea Europeană”, a scris președintele Zelenski pe Twitter.

„Tocmai am avut o conversație telefonică cu președintele Zelenski. L-am asigurat de întreg sprijinul României pentru Ucraina și la nivel bilateral și în interiorul UE. Centrul umanitar din Suceava a început deja să trimită primele ajutoare. Vom avea grijă de toți cetățenii ucraineni care ajung în România”, a transmis și președintele Klaus Iohannis.

Negocieri. Rușii și ucrainenii vorbesc în termeni optimiști despre un posibil acord, dar analiștii sunt sceptici

ACTUALIZARE 18:30 Un acord ruso-ucrainean ar fi posibil în curând. E o chestiune de zile, spun delegațiile celor două țări. Kievul susține că Moscova a înțeles că ucrainenii nu vor ceda, motiv pentru care discuțiile ar fi devenit, în sfârșit, constructive. 

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat duminică că el crede că se vor obține „rezultate concrete” în urma discuțiilor cu Rusia în următoarele zile. Într-o înregistrare video postată pe Twitter, Podoliak, consilier principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia „devine mult mai sensibilă la poziția ucraineană” și „a început să vorbească într-un mod constructiv”, relatează CNN.

„Propunerile noastre sunt pe masă. Ele sunt foarte dure. Printre ele, retragerea trupelor, încetarea focului”, a precizat Podoliak. „Nu vom renunța la niciun punct, din principiu”, a adăugat el.

De partea cealaltă, Leonid Sluțki, membru al delegației ruse pentru negocierile dintre Ucraina și Rusia, a declarat că s-au înregistrat „progrese semnificative” în negocierile cu delegația ucraineană de la începutul discuțiilor, relatează agenția de presă rusă RIA, citată de CNN.

„Dacă comparăm pozițiile Rusiei și Ucrainei în cadrul negocierilor de la început și acum, putem observa progrese semnificative”, a declarat Sluțki.

„Mă aștept ca acest progres să se transforme într-o poziție unificată a ambelor delegații și într-un document care să fie semnat”, a mai spus el.

Discuțiile dintre diplomații ucraineni și cei ruși de săptămâna trecută nu au dus la niciun progres vizibil. Presupusele rute sigure de ieșire din țară nu au funcționat, în mod repetat. Bilanțul victimelor civile continuă să crească, iar în urmă cu câteva zile ambele părți se acuzau reciproc cu privire la utilizarea armelor chimice.

În timp ce președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că au avut loc „anumite progrese pozitive” în negocierile cu Ucraina, oficialii și diplomații americani și europeni care au vorbit cu CNN și-au exprimat cu toții scepticismul profund cu privire la stadiul discuțiilor. Nimeni nu consideră că acțiunile lui Putin de până acum ar sugera că liderul rus este dispus să găsească o soluție diplomatică pentru a pune capăt războiului.

Groapă comună la Bucea, în apropiere de Kiev. Mii de morți la Mariupol

ACTUALIZARE 18:00 Aproape 70 de civili au fost înmormântaţi într-o groapă comună în oraşul Bucea, din apropiere de Kiev, după luptele grele care s-au dat în zonă între forţele ucrainene şi invadatorii ruşi, relatează agenția germană dpa, preluată de Agerpres.

Într-o înregistrare video publicată de agenţia ucraineană de presă UNIAN se vede cum sacii negri de plastic cu cadavrele sunt dați jos dintr-un camion și așezați într-o groapă lungă. Un doctor citat de presa din Ucraina a spus că nu toate cadavrele au fost identificate.

Conform autorităţilor ucrainene, mai multe clădiri rezidenţiale au fost distruse de bombardamente în acest oraş situat la nord-vest de Kiev.

O altă înregistrare video cu o groapă comună din oraşul asediat Mariupol a ajuns zilele trecută în presa din întreaga lume, arătând impactul invaziei începute la 24 februarie.

Un convoi umanitar mult așteptat încă nu reușește să se apropie de Mariupol, au declarat oficialii din orașul asediat, care a suferit 22 de atacuri cu bombă numai în ultimele 24 de ore, relatează CNN.

„Până în prezent, 2.187 de locuitori din Mariupol au murit din cauza atacurilor Rusiei”, a declarat un consilier municipal. Situația din Mariupol continuă să fie foarte dificilă. Orașul nu are electricitate, apă, căldură, aproape nu are comunicații mobile, rămâne fără alimente și apă.

Consiliul municipal acuză forțele rusești și miliția separatistă care le sprijină că trag în mod deliberat asupra cartierelor rezidențiale. O parte a Universității de Stat din Mariupol a fost bombardată duminică.

Luptele grele continuă și la nord-vest şi la est de Kiev, iar mulţi se tem că trupele ruse ar putea înconjura capitala în zilele următoare.

Un jurnalist american a fost ucis de invadatorii ruși din Ucraina în Irpin, în apropiere de Kiev

ACTUALIZARE 16:49. Poliția din Kiev a anunțat, duminică, că un jurnalist american a fost ucis în zona Irpin, în apropiere de capitala ucraineană aflată sub atacul invadatorilor ruși, relatează DW și CNN. Un alt jurnalist a fost rănit.

Deși primele informații arătau că jurnalistul era un reporter New York Times, cotidianul american a clarificat că acesta nu îi era afiliat.

Poliția din Kiev anunțase această informație pe baza legitimației de presă găsită care arăta că acesta fusese reporter NYT. NYT a clarificat că legitimația era mai veche și fusese emisă cu mai mulți ani în urmă.

Conform The Jerusalem Post, jurnalistul american ucis a fost identificat ca fiind Brent Renaud, în vârstă de 51 de ani, cetățean american. 

„Suntem profund întristați să auzim de moartea lui Brent Renaud. Brent era un realizator de film talentat care a contribuit pentru NYT de-a lungul anilor. Deși a contribuit în trecut (cel mai recent în 2015), el nu se afla într-o misiune în Ucraina pentru New York Times. Informațiile inițiale care au circulat s-au bazat pe găsirea unei legitimații care fusese emisă cu mai mulți ani în urmă pentru o altă misiune”, a transmis publicația americană.

Peste 3.700 de ucraineni au cerut azil în România

ACTUALIZARE 16:00. Un număr de 3.753 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, dintre care 65 în ultimele 24 de ore, informează Ministerul Afacerilor Interne. Aceşti cetăţeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională, a precizat Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă.

La acest moment, gradul de ocupare al centrelor de cazare ale IGI este de 63.2%.

„În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, menţionăm că, în ultimele 24 de ore, frontiera de stat a fost tranzitată pe sensul de intrare de 19.462 de mijloace de transport şi de 75.902 de persoane, dintre care 16.676 de cetăţeni ucraineni”, a mai informat MAI.

Regimul Putin a arestat peste 250 de protestatari care manifestau împotriva războiului din Ucraina

ACTUALIZARE 15:33. Regimul Putin a arestat peste 250 de manifestanți care au ieșit în stradă pentru a-și arăta opoziția față de invadarea Ucrainei, conform unei organizații neguvernamentale ruse care se ocupă de urmărirea protestelor care au loc în Rusia.

„Cel puţin 268 de persoane au fost deja arestate în 23 de oraşe”, a transmis pe site-ul său OVD-Info, un ONG specializat în urmărirea manifestaţiilor. Jurnalişti ai AFP au văzut cum mai mulţi manifestanţi au fost arestaţi cu brutalitate la Moscova şi la Sankt-Petersburg, al doilea oraş al ţării.

La Moscova, câteva zeci de persoane au sfidat interdicţia de a manifesta şi s-au adunat în apropierea Kremlinului. Cel puţin 30 de manifestanţi şi un jurnalist au fost reţinuţi de poliţişti, potrivit AFP, citat de Agerpres.

„Pace în lume!”, scanda o femeie în timp ce era dusă cu forţa de doi agenţi de poliţie. La Sankt-Petersburg, unde numeroase autocare cu poliţişti puteau fi văzute în centru, manifestanţii încercau să fie discreţi. Kristina, o tânără de 20 de ani, a ieşit îmbrăcată cu o geacă albastră şi cu o pălărie galbenă, culorile drapelului ucrainean.

„Bineînţeles că ne este frică să ieşim la manifestaţii. Toată lumea este reţinută de poliţie, mai mulţi dintre prietenii mei au fost arestaţi, alţii au fost concediaţi de la universitate”, a spus ea .

„M-am îmbrăcat în culorile Ucrainei şi stau aici. Pentru a protesta, într-un fel sau altul”, a adăugat ea.

Zelenski: Principala misiune de duminică este ca în Mariupol să ajungă alimente și medicamente

ACTUALIZARE 14.50. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că principala misiune a zilei de duminică este ca în Mariupol să ajungă convoiul umanitar cu alimente, apă și medicamente, scrie CNN.

Într-un scurt mesaj pe Instagram, președintele ucrainean a declarat: "Convoiul nostru umanitar se află la două ore distanță de Mariupol, la doar 80 de kilometri. Facem totul pentru a învinge rezistența ocupanților, care blochează chiar și preoții Bisericii Ortodoxe, care escortează convoiul cu alimente, apă, medicamente. Ucraina a furnizat 100 de tone, necesități de bază pentru cetățeni".

Convoiul a pornit sâmbătă spre Mariupol, oraș care se află sub asediu de mai bine de o săptămână.  

Zelenski a afirmat că, după 18 zile de conflict, "Rusia a pierdut mii de vehicule militare, 74 de avioane și 86 de elicoptere". CNN subliniază că nu poate verifica în mod independent afirmațiile privind pierderile înregistrate de oricare dintre părțile implicate în conflict.

ACTUALIZARE 14.20. Turcia a făcut apel la Rusia să o ajute cu evacuarea cetăţenilor săi blocaţi în Mariupol, a declarat presei duminică ministrul turc al Afacerilor Externe, Mevlut Cavusoglu, scrie Agerpres.

Şeful diplomaţiei turce a spus că l-a sunat sâmbătă pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi i-a cerut ajutorul pentru evacuarea cetăţenilor turci.

Autorităţile ucrainene au transmis în acest weekend că moscheea din Mariupol, unde s-au refugiat circa 80 de civili, dintre care câteva zeci de turci, a fost vizată de forţele ruse care au încercuit oraşul.

Este prima reacţie oficială a guvernului turc de la anunţul autorităţilor ucrainene. Cavusoglu a declarat că "imamul moscheii nu a confirmat bombardamentul" asupra clădirii.

ACTUALIZARE 14.10. Papa Francisc a făcut apel la încetarea ostilităților din Ucraina în timpul slujbei sale săptămânale de duminică.

"Pentru numele lui Dumnezeu, vă cer, opriți acest masacru. Dumnezeu este doar Dumnezeul păcii, nu al războiului, iar cei care susțin violența îi profanează numele", a spus el.  

Mariupol este în faza de dezastru umanitar (organizația Medici fără Frontiere)

ACTUALIZARE 14.05. Imagini dramatice din Mariupol, unde oamenii sunt omorâți de armata rusă, care nu face nicio diferență între civili și militari. Din blocurile bombardate continuu nu se mai poate folosi niciun lucru. 

Orașul este în faza de dezastru umanitar, spune organizația Medici fără Frontiere. Potrivit acesteia, locuitorii nu mai au apă curentă de o săptămână, oamenii topesc zăpada sau încearcă să găsească apă în conductele subterane.

Nu există alimente suficiente, multe persoane mor din cauza lipsei de medicamente.

În oraș e o atmosferă de panică și există temerea că unii locuitori vor încerca să părăsească orașul pe cont propriu nu prin coridorul umanitar, ceea ce i-ar expune artileriei rusești.

ACTUALIZARE 13.50. Casele și proprietățile oligarhilor ruși vizați de sancțiuni ar putea fi folosite pentru a găzdui refugiații din Ucraina, a declarat, duminică ministrul britanic Michael Gove.

Într-o declarație pentru BBC, el a spus că se dorește ca aceste locuințe să fie folosite în scop umanitar: "Noi spunem: <Sunteți sancționat, îl susțineți pe Putin, această casă este aici, nu aveți dreptul să o folosiți sau să profitați de pe urma ei>. Dacă o putem folosi pentru a-i ajuta pe alții, să facem asta."

ACTUALIZARE 13.20. Oamenii din Nikolaev stau la cozi uriașe pentru a cumpăra mâncare.

Pe rețelele sociale au apărut imagini cu străzile care sunt pline de oameni care încearcă să găsească alimente pentru a supraviețui.

Orașul Nikolaev a fost grav afectat de bombardamentele rusești în ultimele zile și se află sub asediu. 

Sursa: Ucraina 24

Preşedintele Poloniei: Dacă Putin va folosi arme chimice în Ucraina, NATO şi SUA vor trebui să se gândească serios la un răspuns

ACTUALIZARE 13.05. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că folosirea de arme chimice de către Rusia în Ucraina ar însemna o „schimbare de paradigmă şi că NATO şi SUA vor trebui atunci să se gândească la cel mai potrivit răspuns, informează Reuters.

Întrebat într-un interviu apărut duminică la postul britanic de televiziune BBC dacă folosirea de arme chimice de către preşedintele rus Vladimir Putin ar fi o linie roşie pentru NATO, care ar fi atunci nevoită să intervină, Duda a răspuns: „Dacă el (Putin) foloseşte arme de distrugere în masă, atunci acest lucru ar fi o schimbare de paradigmă”.

„Cu siguranţă, Alianţa Nord-Atlantică şi liderii săi conduşi de SUA vor trebui să se aşeze la masă şi vor fi nevoiţi să se gândească serios ce vor face, pentru că atunci lucrurile ar începe să devină periculoase”, a afirmat preşedintele polonez.

ACTUALIZARE 12.50. Crește bilanțul victimelor după atacul asupra bazei militare de la Yavoriv. 35 de persoane au murit, au anunțat autoritățile regionale din Liov, citată de CNN.  

Alte 134 de persoane au fost spitalizate din cauza rănilor suferite.

Anterior, autoritățile informaseră că nouă persoane au fost ucise în atac.

Armata lui Putin a răpit încă un primar ucrainean

ACTUALIZARE 12.45.  Forțele ruse l-au răpit pe primarul orașului Dniprorudne, din sudul țării, a declarat ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, citat de BBC.

Evhen Matveyev ar fi al doilea primar ucrainean care ar fi fost răpit de trupele ruse, după ce vineri primarul orașului Melitopol, aflat în apropiere, a fost scos cu forța din clădirea administrativă și dus într-un loc necunoscut.

Potrivit lui Kuleba, "criminali de război ruși" l-ar fi răpit pe Matveyev.

"Pentru că nu primesc deloc sprijin local, invadatorii apelează la teroare. Fac apel la toate statele și organizațiile internaționale să oprească teroarea rusă împotriva Ucrainei și a democrației", a spus ministrul.

ACTUALIZARE 12.05. Procurorul general al Marii Britanii, Suella Braverman, a declarat că a semnat o declaraţie comună cu procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, pentru a reafirma sprijinul guvernului britanic în "tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele pe care le comite pe teritoriul Ucrainei", relatează DPA, citată de Agerpres.

Ea a subliniat nevoia urgentă de a aduna acum dovezi privind crimele de război ale Rusiei. "Crimele comise de Rusia ar putea fi judecate în instanţe de la Kiev, Haga sau chiar din Marea Britanie. Însă indiferent unde se va întâmpla asta, este esenţial să se adune dovezi acum. Dovezile sunt acolo, lumea poate vedea că sunt tot mai multe. Sarcina noastră este să le adunăm, să le păstrăm şi să le folosim când va veni momentul", a scris procurorul general al Marii Britanii.

"Avem un mesaj clar pentru liderii ruşi şi pentru soldaţii ruşi aflaţi în Ucraina: acţiunile voastre vor avea consecinţe, iar Marea Britanie va sprijini ferm Ucraina în procesul de justiţie", a adăugat ea.

"Vom apăra mereu dreptul poporului ucrainean de a-şi alege singur viitorul. Ei au ales libertatea şi justiţia. Iar criminalii de război ai Rusiei au ales să fie după gratii", a mai scris Suella Braverman.

1,7 milioane de ucraineni au fugit în Polonia

ACTUALIZARE 11.50. Aproape 1,7 milioane de persoane fugite din Ucraina au ajuns în Polonia de la începutul invaziei ruse la 24 februarie, a anunţat duminică pe Twitter poliţia de frontieră poloneză.

Aproximativ 79.800 de persoane au traversat frontiera poloneză numai sâmbătă, o creştere de 5% comparativ cu ziua precedentă. Cea mai mare aglomerație s-a înregistrat la punctul de trecere al frontierei de la Medyka, în Provincia Subcarpatia, screi Agerpres. Duminică, alţi 16.800 de refugiaţi ucraineni au fost înregistraţi între miezul nopţii şi ora 07.00, conform poliţiei de frontieră.

Nu există deocamdată informaţii oficiale despre câţi refugiaţi au rămas în Polonia şi câţi au plecat deja spre alte ţări din UE.

Un nou atac în Cernihov

ACTUALIZARE 11.45 Un bloc de locuințe din Cernihov a fost distrus în timpul unui atac aerian al forțelor ruse, a anunțat Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei.

Cel puțin o persoană a fost ucisă și o altă a fost rănită în atac, potrivit sursei citate. Șapte civili au fost salvați.

În mai multe videoclipuri care au fost distribuite pe rețelele sociale se vede un fum negru și gros în zona clădirii cu nouă etaje, în timp ce pompierii încearcă să țină flăcările sub control.

ACTUALIZARE 11.30. Ministrului ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, citat de BBC, a declarat că la baza militară atacată activează și instructori militari străini.

„Acesta este un nou atac terorist asupra păcii şi securităţii în apropierea graniţei UE şi a NATO”, a spus Reznikov.

Companie feroviară din Ucraina: Un tren care urma să prea refugiați a fost atacat

ACTUALIZARE 10.55.  Un tren de pasageri care se îndrepta să preia refugiații evacuați din estul Ucrainei a fost atacat de forțele ruse în apropierea stației Brusyn din regiunea Donețk, a anunțat compania națională de căi ferate din Ucraina, citată de BBC.

Conductorul a fost ucis, iar un alt angajat a fost dus la spital cu răni.

Trenul urma să preia în stația Lyman locuitorii evacuați din regiunile Donețk și Luhansk, inclusiv 100 de copii.

Compania afirmă că "depune toate eforturile" pentru a evacua toți pasagerii și echipajul trenului, precum și persoanele din stație.

9 morți și 57 de răniți în atacul asupra bazei militare din apropierea graniței cu Polonia

ACTUALIZARE 10.40. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Yavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters.

Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare.

Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului.

NATO: Luptele şi criza umanitară din Ucraina se vor intensifica în următoarele zile

ACTUALIZARE 10.20. NATO se aşteaptă ca luptele şi criza umanitară din Ucraina să se intensifice în următoarele zile, la peste două săptămâni de la începutul invaziei ruse în Ucraina, informează DPA.

„Vedem cu groază numărul tot mai mare de victime civile şi distrugerile necugetate comise de forţele ruse. Poporul ucrainean rezistă cu curaj şi hotărâre, însă următoarele zile vor aduce cel mai probabil o suferinţă şi mai mare”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru publicaţia germană Welt am Sonntag.

Secretarul general NATO i-a cerut din nou preşedintelui Vladimir Putin „să oprească războiul, să retragă toate trupele şi să accepte diplomaţia”.

ACTUALIZARE 9.50. Primarul orașului Nikolaev a transmis un mesaj de recunoștință comunității brașovene, care a trimis în Ucraina două camioane pline cu alimente și alte produse necesare.

ACTUALIZARE 9.20. Aeroportul din orașul Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei are infrastructura aproape complet distrusă de o lovitură aeriană rusă, a declarat primarul orașului, Ruslan Martsinkiv, în timp ce vorbea la postul de televiziune "Rada", anunță CNN.

Potrivit primelor informații, nu sunt victime.

Acesta este al treilea atac asupra aeroportului, a precizat Martsinkiv.

Bază militară la 25 de km de granița cu Polonia, bombardată

ACTUALIZARE 9.00. Forţele ruse au bombardat duminică o bază militară în regiunea Liov, în vestul Ucrainei, situată la 25 de kilometri de graniţa cu Polonia şi care până acum a fost relativ ferită de conflict, au anunţat autorităţile locale. Acesta pare a fi cel mai vestic atac al Rusiei în Ucraina, informează AFP şi Reuters.

„Ocupanţii au efectuat un atac aerian asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii. Conform informaţiilor preliminare, ei au lansat opt rachete”, a informat administraţia regională din Liov într-un comunicat.

Această unitate militară este localizată la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia şi este folosită în mod tradiţional pentru exerciţii comune cu NATO.

Ea este situată de asemenea la circa 40 de km nord-vest de Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei unde au ajuns numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse.

Herson respinge un posibil referendum de independență susținut de Rusia

ACTUALIZARE 8.20. Consiliul regional din orașul ocupat Herson a votat pentru adoptarea unei rezoluții prin care se afirmă că orașul rămâne ucrainean, au declarat oficialii locali, conform BBC.

Votul are loc pe fondul acuzațiilor oficialilor ucraineni potrivit cărora Rusia plănuiește un referendum privind crearea unei "republici populare" separatiste.

Iuriy Sobolevskyi, șeful adjunct al consiliului, a declarat într-o postare pe Instagram că membrii organismului "au acceptat apelul conform căruia regiunea Herson este Ucraina" cu 44 de voturi.

El a scris că deputații nu ar putea "recunoaște niciodată încercările de a crea o "republică populară" în regiunea Herson și de a ocupa o parte din Ucraina".

"Regiunea Herson a fost, este și va fi o parte integrantă a unui singur stat - Ucraina", a adăugat el.

Oficial de la Vatican: Lumea "se întoarce în trecut"

ACTUALIZARE 7.50. Un înalt oficial de la Vatican și-a exprimat îngrijorarea că invazia Rusiei în Ucraina este un indiciu că lumea "se întoarce în trecut în loc să îndrăznească să facă pași spre un viitor diferit", scrie BBC.

Secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, considerat pe scară largă drept al doilea cel mai puternic om al Bisericii Catolice după Papa Francisc, a făcut apel la Rusia să negocieze cu Ucraina, spunând că liderii "care duc războaie se bazează pe logica diabolică a armelor și uită de umanitate".

El a repetat oferta Vaticanului de a găzdui discuții de mediere și a spus că este important să se facă pași către "un viitor de coexistență pașnică".

"Războiul este ca un cancer care crește, se extinde și se hrănește cu el însuși. Este o aventură fără întoarcere, pentru a folosi cuvintele profetice ale Sfântului Ioan Paul al II-lea. Din păcate, trebuie să recunoaștem acest lucru: am căzut într-un vârtej care poate avea consecințe incalculabile și nefaste pentru toată lumea. Dar aș vrea să spun, de asemenea, că nu este niciodată prea târziu, nu este niciodată prea târziu pentru a face pace, nu este niciodată prea târziu pentru a reveni asupra propriilor pași și a găsi un acord", a adăugat el.

Zelenski: Invadatorii rușii nu ne pot cuceri

ACTUALIZARE 7.30. Rușii nu au puterea să ne cucerească, spune președintele Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a postat azi-noapte un nou mesaj video în care s-a arătat încrezător că șansele Rusiei de a invada cu succes țara sa sunt mici. Zelenski a făcut din nou apel către aliații vestici, pe care îi îndeamnă să ajute mai mult Ucraina.

Volodimir Zelenski: "Invadatorii rușii nu ne pot cuceri. Nu au această putere. Nu au acest spirit. Se bazează doar pe violență și pe teroare. Pe arme, pe care le dețin din plin. Dar invadatorii nu au nicio bază naturală pentru viața normală. În așa fel încât oamenii să poată fi fericiți și să viseze. Sunt incapabili să ducă o viață normală! Oriunde Rusia a intrat pe teritoriu străin, visele au fost imposibile.

Repet aliaților și prietenilor noștri: trebuie să facă mai mult pentru țara noastră, pentru ucraineni și Ucraina. Pentru că nu este doar pentru Ucraina, dar pentru toată Europa.

Inamicul care țintește cu intenție orașe pașnice și ambulanțe și bombardează spitale nu se va opri la o singură țară dacă are puterea să meargă mai departe".

Șapte civili care au vrut să scape singuri din zona Kiev au fost uciși de forțele ruse

ACTUALIZARE 7.25. Ministerul ucrainean al apărării a precizat că cei şapte civili, femei şi un copil, despre care se informase sâmbătă că şi-au pierdut viaţa după ce forţele ruse au atacat un convoi în apropierea unui sat din regiunea Kiev, nu se aflau într-un coridor de evacuare agreat, transmite duminică Reuters.

Serviciul de informaţii al Ucrainei anunţase iniţial că cele şapte persoane care au murit în apropierea localităţii Peremoha se aflau pe un "culoar verde" de evacuare, convenit cu partea rusă.

Potrivit precizărilor făcute de ministerului apărării, persoanele ucise făceau parte dintr-un convoi de civili care au încercat să scape singuri şi s-au evacuat în afara coridorului agreat cu partea rusă. 

ACTUALIZARE 7.20. Războiul din Ucraina a făcut aproape 1.600 de victime civile, potrivit Națiunilor Unite.

579 de morți și 1000 de răniți este bilanțul verificat de ONU. Printre cei care și-au pierdut viața sunt și 42 de copii, iar 54 au fost răniți.

Ieri, 7 civili au murit când încercau să plece dintr-o zonă din apropierea capitalei Kiev. Printre victime e și un copil.

Ucraina a acuzat în repetate rânduri ca trupele ruse continuă focul în timpul evacuărilor.

Rușii au instalat un nou primar în Melitopol

ACTUALIZARE 7.00. Armata rusă a instalat un nou primar în orașul ocupat Melitopol, după ce edilul ales, Ivan Fedorov, a fost ridicat de către trupele Moscovei vineri după-amiază și pus sub acuzare pentru terorism.

Galina Danilcenko, fostă membră în Consiliul municipal, a apărut la televiziunea locală, unde a declarat că principala sa sarcină este construirea „mecanismelor de bază în cadrul noii realități”.

Danilcenko a spus că se pregătește să înființeze un „comitet de aleși ai poporului” pentru a conduce orașul și i-a îndemnat pe locuitori să nu ia parte la „acțiuni extremiste”.

Vineri, primarul Melitopolului, Ivan Fedorov, a fost văzut într-o înregistrare video în timp ce era scos de bărbați înarmați afară din clădirea guvernamentală. La scurt timp după aceea, procurorul regional din Luhansk, susținut de Rusia, a susținut că Fedorov este terorist și că este anchetat. Potrivit unui mesaj de pe site-ul web al procurorului din Luhansk, Fedorov este acuzat de asistență și finanțare a activităților teroriste și de apartenență la o comunitate criminală.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut eliberarea imediată a acestuia, afirmând că este vorba despre o "crimă împotriva democrației" și că Rusia a "trecut la o nouă etapă de teroare" în invazia sa, "încercând să elimine fizic reprezentanții autorităților locale legitime ucrainene".

Ministerul ucrainean de Externe a calificat detenția lui Fedorov drept o "răpire" și o "crimă de război".

Mii de persoane au protestat față de răpirea lui Fedorov în fața primăriei din Melitopol, mulțimea scandând "Libertate pentru primar".

Editor : G.M.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Vladimir Putin, reacție furioasă după atacul cu drone asupra orașului rus Kazan

Avertisment dur al Giorgiei Meloni: Rusia e o amenințare mai mare decât ne imaginăm. UE trebuie să fie pregătită

Criză în Abhazia. Liderul regiunii, care se plângea că Rusia i-a lăsat „în întuneric total”, spune acum că Putin i-a salvat

Cum arată și ce știe să facă Wolly, sistemul ucrainean telecomandat cu termoviziune și țintire automată

Partenerii noștri