Live Text Lukașenko: Belarus este dispus să ofere mai mult ajutor Rusiei în Ucraina. Ofensiva rușilor este „iminentă”
Preşedintele Joe Biden a refuzat luni categoric ideea de a trimite Ucrainei avioane de luptă americane F-16. Aceeași poziție a transmis-o și cancelarul german Olaf Scholz, în vreme ce Polonia s-a arătat dispusă să livreze astfel de aparate Ucrainei, cu acordul NATO, iar Franța are, de asemenea, o atitudine favorabilă față de abordarea acestei chestiuni. Situația de pe frontul din Ucraina este în continuare relativ statică, însă toate evaluările indică faptul că Rusia pregătește o ofensivă majoră în lunile care urmează. Rușii au anunțat marți că au cucerit localitatea Blahodatne, în apropiere de Bahmut, în timp ce ucrainenii spun că în zonă tranșeele rușilor au fost transformate în „morminte”. Ucraina va primi între 120 și 140 de tancuri într-un „primul val” de livrări de la 12 țări, a declarat marți ministrul ucrainean de Externe Dmytro Kuleba. Președintele Alexander Lukașenko a anunțat că Belarus este dispus să ofere mai multă asistență Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina îi cere lui Viktor Orban să înceteze cu „retorica anti-ucraineană” și comentariile „disprețuitoare”
ACTUALIZARE 22:20 Ucraina a protestat marţi pe lângă ambasadorul Ungariei cu privire la comentariile „dispreţuitoare” făcute de premierul ungar Viktor Orban şi le-a cerut autorităţilor de la Budapesta să înceteze ceea ce a numit „retorica anti-ucraineană”, relatează Reuters.
Ambasadorul Istvan Ijdjarto a fost convocat de Ministerul de Externe ucrainean după ce purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleg Nikolenko, a scris pe Facebook că Orban le-a spus jurnaliştilor că Ucraina este „ţara nimănui” şi a comparat-o cu Afganistanul.
Istvan Ijdjarto a primit „un protest puternic în legatură cu recentele declaraţii denigratoare ale premierului Ungariei Viktor Orban”, a indicat ministerul.
Citește continuarea AICI
Un summit Ucraina-Uniunea Europeană va avea loc vineri, la Kiev
ACTUALIZARE 21:25 Premierul ucrainean Denis Şmigal a confirmat marţi că un summit Ucraina-Uniunea Europeană va avea loc vineri, la Kiev, la o zi după „consultările interguvernamentale” dintre Kiev şi Comisia Europeană care vor avea loc „pentru prima data în istoria noastră”, relatează AFP.
„Faptul că acest summit are loc la Kiev este un semnal puternic adresat atât partenerilor noştri, cât şi duşmanilor noştri”, a declarat premierul Şmigal în cadrul unei reuniuni a guvernului, afirmând că „aşteaptă de la summit o evaluare intermediară pozitivă a eforturilor noastre pentru integrarea europeană”, scrie Agerpres.
Acestea sunt „două evenimente extrem de importante privind integrarea europeană a Ucrainei”, a insistat el. Discuţiile de joi şi summitul de vineri urmează să permită „Europei să creadă în victoria Ucrainei”, în acelaşi timp „susţinând acţiunea noastră rapidă către aderarea la UE”, a insistat Denis Şmigal.
Citește continuarea AICI
Grecia nu va furniza tancuri Leopard Ucrainei
ACTUALIZARE 21:20 Grecia nu va furniza tancuri Leopard Ucrainei din cauza tensiunilor cu Turcia, a declarat marţi prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis, în cursul unei vizite în Japonia, potrivit DPA.
„Nu vom trimite (tancuri) Leopard-2 din simplul motiv că ele sunt absolut necesare pentru strategia noastră de apărare”, a spus Mitsotakis, scrie Agerpres.
Relaţiile dintre Grecia şi Turcia traversează o fază foarte tensionată din cauza disputei legate de drepturile de suveranitate în estul Mediteranei. Grecia are în dotare mai multe tancuri Leopard decât orice altă ţară din Europa: în jur de 350 Leopard-2 şi 500 Leopard-1.
Cu toate acestea, guvernul de la Atena nu este interesat să renunţe ele, simţându-se ameninţat de statul vecin Turcia, aliat în cadrul NATO, adaugă DPA.
Washingtonul acuză Rusia că nu respectă ultimul tratat nuclear bilateral
ACTUALIZARE 21:10 SUA au afirmat marţi că Rusia nu respectă tratatul New Start, ultimul acord de dezarmare nucleară dintre ele, potrivit France Presse. Diplomaţia americană a reproşat Moscovei că a suspendat inspecţii şi a anulat convorbiri prevăzute în cadrul acestui acord, fără ca totuşi pentru aceasta să o acuze că şi-ar fi extins arsenalul nuclear dincolo de limitele convenite.
Întăriţi de noua lor majoritate în Camera Reprezentanţilor, republicanii ceruseră şefului diplomaţiei americane Antony Blinken să le semnaleze până marţi dacă Rusia încalcă acest tratat.
„Rusia nu respectă obligaţia pe care i-o impune tratatul New Start de a facilita activităţile de inspecţie pe teritoriul său”, a apreciat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. El a spus că ţara „dispune de o cale clară pentru a reveni la o conformitate totală”.
Citește continuarea AICI
NYT: Sancţiunile impuse de Occident Rusiei par fără efect
ACTUALIZARE 20:50 Sancţiunile împotriva Rusiei nu par să aibă efectul preconizat, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei. Asta s-ar datora în principal faptului că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, relatează The New York Times (NYT), citată de EFE.
Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni, scrie Agepres. În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor.
Citește continuarea AICI
Consilierul lui Zelenski: Dacă Ucraina nu primește arme, războiul se va extinde în UE
ACTUALIZARE 20:30 Consilierul prezidențial ucrainean, Mykhailo Podolyak, îi îndeamnă pe aliații occidentali să ofere mai mult sprijin militar, pe fondul apelurilor reînnoite din partea oficialilor de la Kiev pentru avioane de luptă.
Some EU states’ representatives believe 🇺🇦 shouldn’t be given weapons as the war will spread to Europe. But
— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) January 31, 2023
1.War is already in the center of Europe & RF kills people in the most anti-human way.
2.If 🇺🇦 doesn’t get weapons war will spread to the EU as RF won’t stop the expansion.
Podolyak a postat pe Twitter că unii reprezentanți ai UE „cred că Ucraina nu ar trebui să primească arme, deoarece războiul se va extinde în Europa”. El spune că „războiul este deja în centrul Europei”. „Dacă Ucraina nu primește arme, războiul se va extinde în UE, deoarece Rusia „nu va opri expansiunea”, avertizează el.
Lukașenko: Belarus este dispus să ofere mai mult ajutor Rusiei în Ucraina
ACTUALIZARE 19:00 Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat marți că țara sa este „deja pregătită” să ofere mai multă asistență Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei, relatează The Guardian.
În timpul unei vizite de stat în Zimbabwe, Lukașenko a subliniat că Rusia nu are nevoie de „niciun ajutor” în acest moment. Întrebat dacă are vreo obligație să-și intensifice sprijinul pentru Moscova în ceea ce privește invadarea Ucrainei, el a adăugat: „Dacă frații noștri ruși au nevoie de ajutor, suntem întotdeauna gata să oferim o astfel de asistență”. El nu a precizat ce va presupune acel ajutor.
Lukașenko, un aliat apropiat al omologul său rus Vladimir Putin, vizita țara din Africa de Sud pentru a consolida legăturile economice și politice dintre Belarus și Zimbabwe. Cele două state cooperează strâns, în special în agricultură, iar Lukașenko a oferit marți Zimbabwe mai multe tractoare, combine agricole și camioane. Zimbabwe nu a condamnat public Rusia pentru invadarea Ucrainei.
Belarus nu și-a angajat niciuna dintre trupele sale în războiul din Ucraina, dar a permis Rusiei să organizeze o parte a invaziei sale de pe teritoriul său în februarie anul trecut și a fost, de asemenea, o rampă de lansare pentru rachetele rusești în Ucraina.
SUA și Rusia au reluat contactele asupra controlului armamentelor
ACTUALIZARE 18:50 Rusia şi SUA au reluat marţi contactele asupra controlului armamentelor, dialog suspendat după izbucnirea războiului pornit de ruși în Ucraina, a anunţat Ministerul rus de Externe.
Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a abordat marţi „unele teme de actualitate asupra controlului armamentului” cu noua ambasadoare a SUA la Moscova, Lynne Tracy, semnalează un comunicat al MAE de la Moscova, potrivit EFE, citată de Agerpres.
Întâlnirea survine la numai o zi după ce noua ambasadoare a SUA în Rusia a avut prima sa întâlnire oficială la Moscova, tot cu viceministrul Riabkov, căruia i-a înmânat copiile scrisorilor de acreditare. Ambasada SUA a transmis după întâlnirea de luni că Lynne Tracy va „acorda o atenţie specială menţinerii dialogului între capitalele ţărilor noastre într-o perioadă de tensiuni fără precedent”.
Anterior, Serghei Riabkov a declarat că încă nu se întrunesc condiţiile pentru desfăşurarea unei reuniuni a comisiei biltaterale ruso-americane asupra tratatului de dezarmare START III (sau Noul START), care expiră în 2026. Viceministrul rus a pus aceasta pe seama retoricii şi acţiunilor Washingtonului, inclusiv furnizarea masivă de arme americane Ucrainei.
Citește continuarea AICI
Premierul britanic spune că „nu e practic” să ofere Ucrainei avioane de luptă
ACTUALIZARE 18:44 Premierul britanic Rishi Sunak consideră că „nu este practic” să ofere Ucrainei avioane de luptă britanice, dar promite să accelereze sprijinul pentru a permite „câştiguri decisive” împotriva invadatorilor ruşi.
Downing Street a precizat că instruirea trupelor ucrainene pentru folosirea avioanelor Typhoon şi F-35 „extrem de sofisticate” ar dura prea mult, dar că nu se opune ca aliaţii să îşi trimită propriile avioane.
După finalizarea unei analize, premierul a transmis cabinetului său marţi că un „blocaj prelungit” în războiul din Ucraina „va fi numai în beneficiul Rusiei” şi al preşedintelui acesteia, Vladimir Putin, conform Downing Street.
Rishi Sunak a spus că guvernul său trebuie să se folosească de „ocazie pentru a accelera sprijinul Marii Britanii” pentru a oferi Ucrainei „cea mai bună şansă de succes” şi să îi permită să „profite cât mai mult de oportunitatea dată de retragerea forţelor ruse”.
Biden spune că va discuta cu Zelenski despre suplimentarea ajutorului militar
ACTUALIZARE 18:20 Preşedintele Joe Biden a declarat marţi că „va discuta” cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre cererile sale de asistenţă militară suplimentară, relatează France Presse.
„Vom vorbi”, a spus el unui grup de jurnalişti la Casa Albă, după ce a fost întrebat despre cererile preşedintelui ucrainean, în special avioane de luptă şi rachete cu rază lungă de acţiune. Joe Biden a exclus luni furnizarea de avioane americane Ucrainei. La întrebarea dacă „SUA vor furniza F-16 Ucrainei”, el a răspuns: „Nu”.
Occidentalii tocmai au trecut la un nou palier în ceea ce priveşte ajutorul militar acordat Ucrainei, după ce Germania şi SUA au anunţat trimiterea de tancuri grele moderne, în urma unor discuţii dificile, scrie Agepres.
Armata ucraineană va primi „între 120 şi 140” de tancuri occidentale, a afirmat marţi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, oferind astfel prima estimare a numărului total de blindate grele care urmează să fie trimise în Ucraina. Volodimir Zelenski solicită însă asistenţă suplimentară, inclusiv livrări de rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane de luptă.
Berlinul a respins deja categoric această idee, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat cu prudenţă că „prin definiţie, nimic nu este exclus”, asigurând în acelaşi timp că ucrainenii nu i-au adresat nicio solicitare în acest sens până în prezent.
Donbas este cel mai periculos loc de pe teritoriul Ucrainei, spune un fost guvernator
ACTUALIZARE 17:10 Un fost guvernator ucrainean descrie Donbas-ul ca fiind cel mai periculos loc de pe teritoriul Ucrainei, în care luptele se duc necontenit şi în care soldaţii ucraineni sunt expuşi celui mai mare risc, relatează trimisul special al Agerpres, Cristian Lupaşcu.
Fostul şef al Administraţiei Regionale Militare de Stat a regiunii Cernăuţi Serhii Osaciuk, care acum este ofiţer în trupele de grăniceri de pe frontul de Est, a declarat marţi că în Donbas, care include regiunile Doneţk şi Luhansk, se dau lupte „între viaţă şi moarte, între libertate, demnitate şi regimul de închisori al lui Putin”.
„Scopul întregului popor ucrainean, al fiecărui bărbat ucrainean este de a-şi apăra ţara de agresorul rus. Altceva nici nu îmi puteam propune şi sunt mândru că mă aflu astăzi aici, pe linia frontului. Este o graniţă între viaţă şi moarte, între libertate, demnitate şi regimul de închisori al lui Putin. Cu ajutorul acordat de întreaga lume, poporul ucrainean ridică o nouă graniţă, temeinică, a unei Europe libere, democratice şi respinge ocupantul rus şi îl trimite în ţara lui plină de lagăre”, a afirmat Osaciuk.
Fostul şef al Administraţiei Regionale Militare de Stat din Cernăuţi şi-a depus mandatul în luna iulie a anului trecut, iar după două săptămâni era deja pe front, în regiunea Donbas. El activează în cea mai fierbinte zonă a Ucrainei, care include şi localităţile Bahmut, Toreţk, Lîman sau Vuhledar.
„Nu este cu nimic mai periculos decât dacă am trăi în oricare alt oraş ucrainean. Mă aflu pe toată linia frontului şi îmi dau seama că acesta este cel mai periculos loc pentru soldaţii noştri, care în fiecare zi trebuie să facă faţă, cu ajutorul armelor, armatei ruse”, a adăugat Osaciuk.
Serhii Osaciuk, în vârstă de 50 de ani, este unul dintre cei mai apreciaţi istorici şi oameni politici din regiunea Cernăuţi. Înainte de a deveni guvernator militar, el a fost consulul onorific al Austriei la Cernăuţi.
9.000 de soldați „mobilizați ilegal” de Rusia au primit permisiunea să se întoarcă acasă
ACTUALIZARE 17:05 Peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost „mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, „inclusiv aceia care, din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz”, a spus marţi procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, din care au fost transmise imagini la televiziunea rusă, relatează agenţia EFE.
Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti. Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie, scrie Agerpres.
Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit de asemenea protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.
Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.
„Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi”, a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.
Franța va trimite încă 12 obuziere Caesar în Ucraina
ACTUALIZARE 17:00 Franța va trimite încă 12 obuziere Caesar în Ucraina, a declarat ministrul Apărării Sebastien Lecornu, relatează The Guardian.
Lecornu a discutat cu omologul său ucrainean Oleksiy Reznikov la Paris despre pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota avioane de luptă franceze, dar că încă nu a fost luată o decizie. El a reiterat că poziția Franței cu privire la furnizarea de arme Kievului a fost ca armele să fie folosite doar de Ucraina pentru a se apăra.
De asemenea, Franța va trimite 150 de militari în Polonia pentru a pregăti acolo până la 600 de soldați ucraineni pe lună, a adăugat el. El a mai spus că „nu există niciun tabu” atunci când a fost întrebat despre furnizarea de avioane de luptă Ucrainei.
Putin aprobă crearea de centre militare comune cu Belarus
ACTUALIZARE 16:50 Preşedintele rus Vladimir Putin a aprobat propunerea guvernului său de a semna un acord cu Belarus privind înfiinţarea şi funcţionarea unor centre comune de instruire militară, potrivit unui ordin emis marţi de liderul rus, transmite EFE.
Putin a dat instrucţiuni Ministerului rus al Apărării să iniţieze negocieri cu omologul său belarus cu participarea Ministerului de Externe şi să semneze un acord de înfiinţare a unor astfel de centre.
Potrivit proiectului de acord, centrele sunt destinate să îmbunătăţească abilităţile de luptă ale personalului militar rus şi belarus.
În cadrul acestor centre, accentul se va pune pe antrenamentul de luptă în comun, schimbul de experienţă în utilizarea armelor, echipamentelor militare şi speciale, între altele, precum şi pe "unificarea pregătirii de luptă a forţelor armate" ale celor două ţări.
Belarus a aprobat deja aceste planuri ale Rusiei.
La ora actuală este în curs de derulare un exerciţiu comun ruso-belarus pentru aviaţia tactică, iar marţi a început un altul al Statului Major în care va fi testată planificarea operaţională comună.
În octombrie 2022, preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a anunţat crearea pe teritoriul ţării sale a unei grupări militare comune cu Rusia.
Potrivit Ministerului Apărării din Belarus, componenta rusă a grupării regionale comune va fi formată din cel puţin 9.000 de soldaţi, 170 de tancuri, 200 de maşini blindate şi până la 100 de piese de artilerie şi mortiere cu un calibru mai mare de 100 mm.
Autorităţile ucrainene, care îl acuză pe Lukaşenko de complicitate cu Moscova, exclud pentru moment un atac de pe teritoriul belarus, aşa cum a avut loc la începutul campaniei militare ruse în Ucraina, ordonată de preşedintele rus Vladimir Putin la 24 februarie trecut.
Alerte de raid aerian în toată Ucraina
ACTUALIZARE 16:25 Alertele de raid aerian sună în toată Ucraina.
An air alert has been declared throughout Ukraine. pic.twitter.com/sFezjCWSmi
— NEXTA (@nexta_tv) January 31, 2023
Rusia susține că a cucerit Blagodatnî, un sat la nord de Bahmut
ACTUALIZARE 16:00 Rusia a revendicat marţi cucerirea satului Blagodatnî, la nord de oraşul Bahmut, în estul Ucrainei, unde armata rusă şi-a intensificat ofensiva şi înaintează lent de mai multe săptămâni, relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.
Ministerul rus al Apărării a menţionat în comunicatul său cotidian că "localitatea Blagodatnî a fost eliberată după o ofensivă a unităţilor de asalt ale voluntarilor" sprijinite de aviaţie şi artilerie. Prin termenul "voluntari" Moscova desemnează grupările paramilitare, precum unitatea Wagner. Fondatorul acesteia din urmă, Evgheni Prigojin, revendicase de sâmbătă capturarea acelui sat ucrainean, în timp ce Kievul a negat.
Trupele ruse şi gruparea Wagner încearcă din vară să cucerească Bahmut, oraş cu circa 70.000 de locuitori înaintea lansării invaziei ruse. În ultimele săptămâni armata rusă şi-a intensificat ofensiva pentru a încercui acest oraş şi a ocupat după lupte sângeroase oraşul Soledar şi sate din apropiere, ceea ce îi permite să continue ofensiva spre Bahmut de asemenea din nord, nu doar din est.
Satul Blagodatnî se află la circa 10 kilometri nord de Bahmut. Liderul prorus al provinciei Doneţk, Denis Puşilin, a declarat marţi că preluarea controlului asupra acestui sat "va permite îmbunătăţirea considerabilă a poziţiilor (trupelor ruse) şi tăierea unor rute de aprovizionare" ale trupelor ucrainene.
În acest timp, un purtător de cuvânt militar ucrainean a declarat că trupele ucrainene au respins atacurile ruseşti asupra unei şosele din apropierea oraşului Bahmut, şoseaua care leagă această localitate de oraşul Ceasiv Iar.
"Trupele ruse nu au reuşit să taie şoseaua folosită pentru aprovizionarea forţelor armate ucrainene. Armata ucraineană în Bahmut este aprovizionată cu tot ce este necesar", a spus într-o intervenţie televizată Sergii Cerevatîi, purtător de cuvânt al armatei ucrainene.
Acesta a confirmat că oraşul Bahmut rămâne una dintre principalele ţinte ale atacurilor ruseşti, inclusiv cu bombardamente de artilerie şi asalturi ale infanteriei.
Forțele ucrainene au transformat tranșee rusești într-un „mormânt” lângă Bahmut, afirmă Garda de Frontieră a Ucrainei
ACTUALIZARE 15:55 În timp ce bătălia pentru orașul cheie Bahmut din estul țării continuă, forțele ucrainene au reușit să distrugă tranșeele rusești de la periferia orașului, transformându-le într-un „mormânt”, a declarat marți Garda de Frontieră ucraineană pe canalul său oficial Telegram, relatează CNN.
„Unitatea de pușcași a Federației Ruse a amenajat tranșee improvizată în fâșia de pădure. Luptătorii noștri au depistat ascunzătoarea infanteriei inamice și au lovit-o cu mortiere”, a precizat Garda de Frontieră ucraineană.
Garda de Frontieră a raportat că „cinci invadatori” au fost îngropați sub dărâmături și alți patru ocupanți au fost răniți după ce atacul a distrus structura.
Ucraina va primi între 120 și 140 de tancuri într-un „primul val” de livrări de la 12 țări
ACTUALIZARE 15:48 Ucraina va primi între 120 și 140 de tancuri într-un „primul val” de livrări de la 12 țări, a declarat marți ministrul ucrainean de Externe Dmytro Kuleba, conform The Guardian.
„Coaliţia pentru tancuri are acum 12 membri. Pot menţiona că, în primul val de contribuţii, forţele armate ucrainene vor primi între 120 şi 140 de tancuri occidentale”, a declarat Kuleba într-un briefing de presă online.
Potrivit ministrului ucrainean, Kievul lucrează în spatele uşilor închise pentru a convinge şi alte state să îi furnizeze tancuri, în ceea ce oficiali spun că este un moment crucial al războiului.
„Continuăm să lucrăm atât pentru extinderea coaliţiei pentru tancuri, cât şi pentru creşterea contribuţiilor statelor care s-au angajat deja”, a spus el.
Kievul plănuieşte să lanseze o contraofensivă majoră pentru a recuceri părţi din teritoriul ocupat de Rusia în sudul şi estul ţării, notează Agerpres.
Statele Unite i-au cerut Kievului să amâne aceste planuri până când asistenţa militară occidentală va sosi în Ucraina. Kievul este îngrijorat de asemenea că Rusia ar putea lansa propria sa ofensivă majoră în săptămânile sau lunile următoare.
Polonia spune că un eventual transfer de avioane de luptă F-16 către Ucraina nu este discutat oficial
ACTUALIZARE 15:40 Eventualul transfer de avioane de luptă F-16 ale forţelor aeriene poloneze către Ucraina nu face obiectul niciunei "discuţii oficiale", a declarat marţi un ministru adjunct al Apărării de la Varşovia, Wojciech Skurkiewicz, la o zi după refuzul SUA de a livra aceste aparate de zbor Kievului.
„Pentru moment, nu există nicio discuţie oficială despre transferul (avioanelor) F-16 (poloneze către Ucraina). Subiectul nu există”, a declarat oficialul polonez pentru AFP.
Polonia dispune de 48 de avioane de luptă F-16 de producţie americană.
Declaraţiile ministrului adjunct survin după cele făcute de premierul Mateusz Morawiecki, care a subliniat luni că "ne coordonăm cu partenerii din NATO toate demersurile ce urmăresc întărirea forţelor de apărare ale Ucrainei".
„La fel ca acum câteva luni, în cazul MiG (avioane de vânătoare de concepţie sovietică - n.r.), orice nouă forţă aeriană va fi creată şi eventual transferată în acord cu ţările din NATO. Acţionăm în deplină coordonare”, a spus el.
Luni, preşedintele american Joe Biden şi-a exprimat refuzul categoric faţă de ideea de a trimite Ucrainei aceste avioane de luptă americane de tip F-16.
„Nu”, a spus liderul SUA când un jurnalist l-a întrebat la Casa Albă despre posibilitatea de a furniza aceste aparate de zbor cerute de Ucraina.
De partea blocului european, Berlinul a respins categoric ideea de a trimite avioane de luptă, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat, prudent că, „de principiu”, „nimic nu este exclus”, dând asigurări în acelaşi timp că ucrainenii nu i-au transmis nicio solicitare în acest sens până acum.
Preşedintele francez a discutat de asemenea cu premierul olandez Mark Rutte, care a emis deja ideea de trimite Ucrainei avioane F-16, subliniind că nu există niciun „tabu” pe acest subiect, dar că o astfel de decizie ar fi „un pas important”.
Lavrov spune că a primit în Egipt un mesaj de la Blinken. „Aici nu vorbim deloc despre Ucraina”
ACTUALIZARE 15:20 Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că primit un mesaj din partea Statelor Unite, pe tema Ucrainei, prin intermediul omologului său egiptean, Sameh Shukri. Secretarul de stat american Antony Blinken a fost în vizită la Cairo înaintea lui Serghei Lavrov.
„Domnul ministru (Sameh Shukri - n.r.), răspunzând mai devreme unei întrebări, a spus că a transmis un anumit mesaj de la secretarul de stat Blinken, care a fost recent în vizită la Cairo. Confirm acest lucru”, a declarat Serghei Lavrov luni, la conferința de presă după întâlnirea cu omologul său egiptean, potrivit TASS.
„Rusia este pregătită să asculte orice propunere serioasă care are scopul de a rezolva situația actuală într-un context larg”, a mai afirmat Lavrov.
Potrivit acestuia, mesajul lui Antony Blinken conține doar apeluri către Rusia „de a se opri și părăsi” Ucraina.
„Am auzit încă un mesaj din că Rusia trebuie să se oprească, Rusia trebuie să plece și apoi totul va fi în regulă”, a mai adăugat șeful diplomației ruse. În același timp, Lavrov a mai spus că există ceva ce „Blinken nu a transmis”.
Citește continuarea AICI
Austria și Ungaria au decis să nu ajute militar Ucraina pentru a nu „escalada” războiul
ACTUALIZARE 15:05 Austria și Ungaria au căzut de acord să nu ajute militar Ucraina, au anunțat miniștrii apărării ai celor două țări, după o întâlnire pe care au avut-o la Budapesta, informează Kyiv Independent.
Conform miniștrilor apărării ai Austriei și Ungariei, pozițiile celor două țări referitoare la războiul declanșat de Rusia în Ucraina sunt „clare”, în sensul de a nu oferi asistență militară Ucrainei „pentru a preveni escaladarea conflictului”
Oficialul maghiar a spus că Ungaria va oferi doar ajutor umanitar refugiaților ucraineni de război.
Rusia acuză Lituania de ”poziție extrem de agresivă” după ce președintele a îndemnat NATO să livreze avioane pentru Ucraina
ACTUALIZARE 14:45 Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a reacționat marţi la declarația președintelui Lituaniei prin care îndemna NATO să livreze Ucrainei toate armele de care este nevoie și spune că aceasta atestă "poziţia extrem de agresivă". Mai mult, el spune că este o provocare de ”escaladare a confruntării”, informează Reuters, citată de Agerpres.
Întrebat despre aceste afirmaţii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: "În general, noi vedem o poziţie extrem de agresivă din partea reprezentanţilor ţărilor baltice şi ai Poloniei. Se pare că ei sunt gata să facă orice pentru a provoca o escaladare a confruntării, fără să le pese de consecinţe".
"Desigur, este foarte trist că în aceste condiţii liderii marilor ţări europene, care conduc întreg procesul european, nu joacă din păcate un rol de echilibru", a adăugat Peskov.
"Acum mă pot simți bărbat adevărat". După șase luni alături de Prigojin, un criminal rus e liber să se întoarcă acasă
ACTUALIZARE 14:00 Pavel Zaharov a ucis o femeie, pe mama iubitei lui, cu 50 de lovituri de cuțit. A fost condamnat la 11 ani de închisoare, dar a fost recrutat de gruparea Wagner a lui Evgheni Prigojin și, după șase luni petrecute pe front, a plecat liber spre casă. Contractul pentru război i-a expirat, așa că acum spune că "se simte bărbat adevărat".
Cazul lui Pavel Zaharov, în vârstă de 39 de ani, a fost documentat de jurnaliştii de la organizația media independentă Holod și preluată de site-ul Meduza.
Citește continuarea AICI
Ucraina are nevoie de până la 200 de avioane de luptă multirol
ACTUALIZARE 12:38 Ucraina trebuie să înlocuiască avioanele sale de fabricație sovietică, depășite moral și fizic, de diferite tipuri, cu un singur tip de avion de luptă multirol, pentru a-și proteja cerul. F-16 poate deveni un astfel de avion de luptă iar necesarul țării se ridică la 200 de aeronave, a declarat Iurii Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, potrivit site-ului ucrainean Pravda.
Președintele american Joe Biden a precizat că SUA nu au intenția de a livra Ucrainei avioane de luptă F-16.
Ihnat a mai spus că Ucraina este una dintre cele mai mari țări din Europa și are nevoie de protecție aeriană atât pe timp de război, cât și pe timp de pace. Acesta a argumentat că forța de avioane a Moscovei, amplasată pe 40 de aerodromuri din Rusia, Belarus și teritoriile ocupate, este de cinci sau șase ori mai mare decât cea ucraineană din punct de vedere al cantității.
Purtătorul de cuvânt a estimat și că F-16 este „candidatul cel mai probabil pentru a înlocui avioanele învechite de fabricație sovietică”.
Ihnat a mai spus că Forțele Aeriene ale Ucrainei au în prezent 11 brigăzi de avioane: o brigadă de antrenament, trei brigăzi de transport, o brigadă de asalt, o brigadă de bombardament și cinci brigăzi de luptă. Forțele aeriene au primit cel mai nou avion, Su-25, în 1991.
Lugansk: Maternități transformate în spitale pentru soldații ruși
ACTUALIZARE 12:33 Soldaţii ruşi au transformat două maternităţi din regiunea ucraineană Lugansk în spitale de campanie din cauza creşterii numărului de soldaţi răniţi pe front, potrivit Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Regiunile Lugansk şi Doneţk au devenit în ultimele săptămâni linia de front pentru ucraineni şi ruşi care încearcă să controleze aceste teritorii strategice pe care Rusia le-a anexat unilateral fără să fi reuşit să le cucerească pe deplin militar.
„Duşmanul (rus) continuă să sufere mari pierderi şi a început să folosească instalaţii medicale civile suplimentare pentru a-i caza pe invadatorii ruşi răniţi”, a dat asigurări statul major ucrainean într-un comunicat preluat de agenţiile de presă locale.
El a precizat că „ocupanţii au înfiinţat spitale de campanie care îi tratează pe militarii ruşi în spaţiul” a două maternităţi din Lugansk.
Acest lucru a făcut ca femeile „să poată naşte doar în Centrul Perinatal din Regiunea Lugansk, deoarece inamicul foloseşte două maternităţi pentru a trata ruşii răniţi din oraş”.
În plus, aceştia denunţă că „Centrul perinatal amintit duce lipsă acută de paturi, pe lângă faptul că prezintă riscuri şi condiţii nefavorabile pentru naştere”.
Cum răspunde Kievul după ce preşedintele Croaţiei a spus că „Peninsula Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”
ACTUALIZARE 11:49 Ministerul ucrainean de Externe l-a criticat marți pe președintele croat Zoran Milanovic pentru că acesta a afirmat cu o zi înainte că Crimeea nu va reveni niciodată sub controlul Ucrainei, calificând comentariul său drept unul „inacceptabil”.
„Mă întreb dacă Zoran Milanovic ar fi putut deveni președinte al țării sale cu asemenea retorică în anii ‘90, în timp ce Croația se chinuia să-și păstreze statalitatea? Votanții săi ar fi de acord să închidă ochii la ocupația unei părți a țării lor? Mă îndoiesc. Vă reamintesc că, din cauza agresiunii externe, Croația ar fi putut pierde o treime din teritoriile sale. Cu toate acestea, datorită luptei eroice, croaţii au putut proteja independenţa ţării lor”, a scris pe Facebook purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko.
Citește continuarea AICI
Mărturia soldatului care a dezertat din grupul Wagner: „Au adus doi deţinuţi care au refuzat să lupte şi i-au împuşcat în faţa tuturor”
ACTUALIZARE 11:40 Comandanţii grupului Wagner îşi tratează oamenii ca şi cum ar fi „carne de tun”, a declarat pentru postul CNN un fost comandant al acestui grup, Andrei Medvedev. El a povestit că liderii grupării de mercenari „îi încolţesc pe cei care nu vor să lupte şi îi împuşcă în faţa camarazilor lor abia sosiţi”.
Andrei Medvedev se află la Oslo, unde încearcă să obţină azil după ce a dezertat din grupul condus de Evgheni Prigojin, oligarh rus şi omul de încredere al preşedintelui Vladimir Putin.
„Îi încolţeau pe cei care nu voiau să lupte şi îi împuşcau în faţa celor abia sosiţi”, susţine acest fost militar în vârstă de 26 de ani.
„Au adus doi deţinuţi care au refuzat să meargă să lupte şi i-au împuşcat în faţa tuturor şi i-au îngropat chiar în tranşeele pe care le săpaseră recruţii”, a mai precizat el în interviul pentru CNN, potrivit Agerpres.
Citește continuarea AICI
Macron se întâlnește marți, la Paris, cu ministrul ucrainean al Apărării
ACTUALIZARE 11:20 Emmanuel Macron, care nu a exclus „din principiu” livrarea de avioane de lupt Ucrainei, îl va primi marţi la Palatul Elysée pe ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov, a anunţat preşedinţia franceză într-un comunicat, relatează AFP.
El se va întâlni de asemenea cu preşedintele Radei, parlamentul Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, care urmează să susţină un discurs în Adunarea Naţională la ora locală 15:00, apoi miercuri în faţa senatorilor.
Emmanuel Macron îl va primi pe Oleksii Reznikov „la sfârşitul după-amiezii", în jurul orei 18:30, a precizat anturajul şefului statului. Scopul acestei întâlniri este de „a reitera întreaga sa susţinere faţă de Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruse şi a reaminti disponibilitatea Franţei de a răspunde nevoilor forţelor armate ucrainene", a precizat comunicatul citat de Agerpres.
Ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, urmează de asemenea să se întâlnească în cursul zilei cu omologul său ucrainean. Întrebat luni, la Haga, privind o eventuală livrare de avioane de luptă Kievului, Emmanuel Macron a spus că există „criterii" înainte de orice decizie: o „cerere formulată" de Ucraina, ca aceasta "să nu ducă la escaladare" şi ca „să nu slăbească capacitatea armatei franceze de a-şi proteja propriul teritoriu".
Parisul a pus aceleaşi condiţii pentru o eventuală trimitere de tancuri Leclerc, notează AFP.
Comitetul internațional Olimpic respinge criticile „defăimătoare” ale Ucrainei
ACTUALIZARE 11:05 Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a respins criticile dure venite din partea unor oficiali ucraineni, care au acuzat forul de la Lausanne că promovează războiul, după ce a anunţat că sportivilor ruşi li s-ar putea oferi oportunitatea de a se califica la Jocurile Olimpice de la Paris, de anul viitor, scrie Reuters.
La sfârşitul săptămânii trecute, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a descris CIO ca fiind promotor al „violenţei, crimelor în masă, distrugerii", iar luni a afirmat că prezenţa Rusiei la Jocuri ar constitui oferirea unei „platforme de promovare a genocidului" pentru această ţară.
„Comitetul Internaţional Olimpic respinge în cei mai fermi termeni posibili aceasta şi alte declaraţii defăimătoare", a precizat CIO într-un comunicat, adăugând că „ele nu pot servi drept bază pentru nicio discuţie constructivă".
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care săptămâna trecută a cerut o campanie pentru a împiedica sportivii ruşi să concureze la Paris în 2024, i-a cerut luni sprijinul premierului Danemarcei, aflat într-o vizită în Ucraina, notează Agerpres.
Într-o înregistrare video difuzată în cursul nopţii de luni, Zelenski s-a angajat să „protejeze structurile sportive şi mişcarea olimpică internaţională să fie discreditate prin eforturile unor reprezentanţi ai birocraţiei sportive de a le permite sportivii ruşi la competiţii internaţionale".
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a atras anterior atenţia asupra faptului că mulţi olimpici ruşi au legături cu armata, inclusiv prin faptul că ei concurează pentru cluburi sportive afiliate Ministerului rus al Apărării
„Armata care comite atrocităţi, ucideri, violuri şi jafuri. Aceasta este cea pe care ignorantul CIO vrea să o pună sub steag alb permiţându-i să concureze", a scris Kuleba pe Twitter.
CIO a anunţat săptămâna trecută că salută propunerea venită din partea Consiliului Olimpic al Asiei (OCA) de a le oferi şansa sportivilor din Rusia şi Belarus de a concura în Asia. Asta ar putea include şi calificările pentru evenimentele olimpice, având în vedere că sportivii ruşi şi belaruşi nu pot concura în Europa din cauza diverselor restricţii şi interdicţii impuse după invazia armatei ruse în Ucraina.
Forul olimpic a adăugat, însă că fiecare federaţia sportivă internaţională este „autoritatea unică pentru competiţiile sale internaţionale". Ministerul rus de Externe a precizat că orice încercare de a exclude Rusia din sportul internaţional din cauza operaţiunii militare speciale din Ucraina, aşa cum o denumeşte Moscova, este „sortită eşecului".
ISW: O nouă ofensivă rusească în Ucraina este iminentă
Institutul pentru Studiul Războiului arată că toate sursele - occidentale, ucrainene și chiar și rusești - indică faptul că o ofensivă rusească în Ucraina este iminentă.
Aceeași evaluare o făcuse și think tank-ul american, care anticipează că ofensiva va avea loc în regiunea Lugansk.
Potrivit secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, Rusia ar putea mobiliza încă 200.000 de oameni și se dotează cu arme și muniții, prin mărirea producției interne, dar și prin achiziții din alte țări cu regimuri autoritare, cum ar fi Iran sau Coreea de Nord.
Western, Ukrainian, and Russian sources continue to indicate that #Russia is preparing for an imminent offensive, supporting ISW’s assessment that an offensive in the coming months is the most likely course of action.https://t.co/BOss1GjKHc pic.twitter.com/LyzFcyzvtu
— ISW (@TheStudyofWar) January 31, 2023
Biden, despre avioane F-16 pentru Ucraina: „Nu”
„Nu”, a spus preşedintele SUA, întrebat de un reporter de la Casa Albă despre posibilitatea de a furniza aeronavele pe care le cer liderii ucraineni.
Here is a video where #Biden, when asked by journalists whether he supports the idea of giving #Ukraine F-16 aircraft, answered: "No."
— NEXTA (@nexta_tv) January 30, 2023
Maybe he didn’t hear the question 🤷 pic.twitter.com/yoIOeFxXuC
Pe măsură ce se apropie ziua de 24 februarie, care va marca un an de la invadarea Ucrainei de către forţele ruse, preşedintele Joe Biden nu a vrut să spună dacă va vizita Europa cu această ocazie. A asigurat însă că va merge, fără a preciza o dată, în Polonia, ţară care joacă un rol cheie în răspunsul la invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Mă duc în Polonia, dar nu ştiu când”, a spus liderul de la Casa Albă reporterilor, întorcându-se la Washington după o scurtă călătorie în oraşul Baltimore din statul Maryland.
Germania
După ce Germania şi SUA au anunţat trimiterea de tancuri Kievului, preşedintele Volodimir Zelenski a continuat să ceară asistenţă militară, inclusiv livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane de luptă.
Cancelarul german a respins deja această idee. Olaf Scholz a reiterat respingerea cererilor Kievului de a furniza Ucrainei avioane de luptă, după ce Berlinul a acceptat să trimită tancuri de luptă.
„Problema avioanelor de luptă nu se pune deloc”, a declarat Scholz într-un interviu pentru Tagesspiegel, potrivit Defense Romania.
Întrebat despre solicitarea Kievului de a primi avioane de luptă, Olaf Scholz a răspuns: „Chestiunea avioanelor de luptă nici măcar nu se pune. Pot să sfătuiesc doar să nu intrăm într-un război constant al licitărilor când vine vorba de sistemele de arme”.
„Dacă, de îndată ce se ia o decizie (asupra tancurilor), începe o nouă dezbatere în Germania” cu privire la altceva, „acest lucru nu este serios şi subminează încrederea cetăţenilor în deciziile guvernului”, a adăugat el.
Franța
Pe de altă parte, preşedintele francez Emmanuel Macron a considerat cu prudenţă că „prin definiţie, nimic (nu este) exclus”, asigurând în acelaşi timp că ucrainenii nu i-au adresat, deocamdată, nicio solicitare.
El a menţionat „criterii”, înaintea adoptării oricărei decizii, precum faptul că o „cerere” trebuie să fie „formulată” de Ucraina, ca aceasta „să nu ducă la escaladare” şi „să nu fie de natură să atingă pământul rusesc, ci să ajute într-adevăr efortul de rezistenţă” şi ca ea „să nu diminueze capacitatea armatei franceze”.
„Prin definiţie, nimic nu este exclus”, a spus Macron, subliniind totodată că ucrainenii „nu fac astăzi această cerere”.
Or, „în baza acestor trei criterii noi vom continua să analizăm livrările de echipamente militare de la caz la caz”, a adăugat el, după ce indicase aceleaşi criterii pentru eventuala trimitere a tancurilor Leclerc.
„În funcţie de cererile care sunt formulate şi nu în funcţie de zvonuri care circulă” sunt luate deciziile, a mai subliniat şeful statului francez, precizând că ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru întrevederi cu omologul Sebastien Lecornu.
Polonia
Polonia ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă F-16, a sugerat luni Andriy Yermak, cel mai înalt consilier al lui Volodimir Zelenski, scrie The Guardian.
Yermak a spus că Ucraina a primit „semnale pozitive” de la Varșovia, într-o postare pe Telegram, deși premierul polonez a avut grijă să sublinieze că propria sa țară va acționa doar în consultare cu aliații NATO.
„Coordonăm toate acțiunile care vizează întărirea forțelor de apărare ale Ucrainei cu partenerii noștri NATO”, a declarat Mateusz Morawiecki la o conferință de presă în care a anunțat că intenționează să ridice cheltuielile de apărare ale țării sale la 4% din PIB, atunci când a fost întrebat despre avioane.
Orice posibil transfer de avioane de luptă va veni „în deplină coordonare”, a adăugat el.
Ucraina și-a început campania de lobby pentru avioanele fabricate din SUA aproape imediat după ce Germania și SUA au declarat că vor furniza tancuri Leopard 2 și Abrams, dar de data aceasta efortul său ar putea avea succes mai repede.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News