Live Text Atac cu rachete balistice în plină zi asupra Kievului. Ucraina susține că a doborât 11 rachete rusești
Ucraina a fost atacată cu 54 de drone iraniene, în același timp, în noaptea de sâmbătă spre duminică. 36 dintre acestea au fost doborâte, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Luni dimineața, rușii au lansat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra Kievului, relatează CNN. În mesajul de duminică seară, Zelenski a transmis că în curând țara sa va pune capăt despotismului Rusiei. Pare o confirmare că mult-așteptata ofensivă este pregătită să înceapă. În același timp, oficialii ruși continuă să amenințe. Într-un interviu acordat BBC, ambasadorul rus de la Londra a spus că „că este o mare greșeală dacă cineva crede că Ucraina va învinge” și a avertizat că Rusia are „resurse enorme” şi „încă nu a început să lupte serios” în Ucraina. Între timp, Banca centrală a Rusiei transmite că sancţiunile şi presiunile asupra băncilor străine au afectat piaţa valutară a ţării, relatează Reuters.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Oficial ucrainean despre începerea contraofensivei: Doar două-trei persoane cunosc data
ACTUALIZARE 19:50 Kostiantin Vaşcenko, un secretar de stat în ministerul Apărării din Ucraina, a declarat la un forumul de securitate din Bratislava, că "doar două sau trei" persoane cunosc data la care va începe contraofensivă ucraineană.
Acesta a adăugat că toate discuțiile despre contraofensivă au ca efect și demoralizarea rușilor, afirmând că "mai rău decât moartea este așteptarea morții",
"Contraofensiva nu este doar militară, este și diplomatică și informațională. Vedem că dușmanii sunt foarte temători, pentru că mai rău decât moartea este așteptarea morții. Nimeni nu știe când va începe ofensiva. Doar două sau trei persoane știu. Eu nu știu data reală, dar cred că va fi în viitorul apropiat", a declarat oficialul ucrainean, potrivit The Guardian.
Danemarca oferă Ucrainei 2,4 miliarde de euro din bugetul statului
Danemarca va dona Ucrainei încă 2,4 miliarde de euro, printr-un fond destinat în special achiziţiei de echipamente militare, a anunţat luni premierul danez Mette Frederiksen, al cărei nume circulă printre posibilii succesori ai lui Jens Stoltenberg pentru postul de secretar general al NATO.
"Războiul în Ucraina este într-o fază foarte critică, cu o situaţie gravă pe câmpul de luptă, şi Ucraina are aşadar nevoie de tot sprijinul posibil", a motivat şefa guvernului danez într-un interviu acordat televiziunii publice DR, informează Agerpres.
"Ucrainenii au nevoie acum de armele noastre şi de sprijinul nostru, de aici şi urgenţa", a mai justificat ea.
Guvernul său a creat un fond special destinat achiziţiei de arme şi muniţii oferite Ucrainei pentru a ajuta această ţară în războiul cu Rusia. Fondul a fost deja alimentat cu o tranşă de şapte miliarde de coroane daneze (circa 950 de milioane de euro).
Noua alocare de 17,9 miliarde de coroane daneze (circa 2,4 miliarde de euro) va fi împărţită în două tranşe, una de 7,5 miliarde de coroane, care va fi folosită pentru anul în curs, iar cealaltă în valoare de 10,4 miliarde de coroane va fi alocată pentru anul 2024, "întrucât nimic nu indică faptul că anul viitor va fi un an al păcii", a indicat Mette Frederiksen.
Toţi aceşti bani vin din bugetul statului danez, iar 70% din suma alocată anterior a fost deja cheltuită pentru a furniza Kievului echipamente militare, a precizat ea.
Pe lângă acest ajutor militar, guvernul de la Copenhaga a anunţat că va juca un rol important în instruirea piloţilor militari ucraineni pe avioanele de luptă americane F-16, în cadrul unui plan european.
Mette Frederiksen nu a exclus posibilitatea ca Danemarca să doneze Ucrainei avioane F-16. Armata daneză dispune în prezent de circa 40 de astfel de aparate, dintre care sunt în serviciu aproximativ 30, acestea urmând să fie înlocuite treptat în anii următori cu avioane F-35.
Mihailo Podoliak susține că un acord de pace cu Rusia ar trebui să includă şi o zonă demilitarizată
ACTUALIZARE 18:35 Consilierul prezidenţial ucrainean, Mihailo Podoliak, a scris luni pe Twitter că orice acord de pace acceptabil pentru Ucraina ar trebui să includă nu numai o restaurare a frontierelor suverane ale Ucrainei, ci şi o zonă demilitarizată, de 100-120 km, care ar trebui să fie stabilită în interiorul Rusiei, de-a lungul graniţei cu Ucraina, transmite News.ro.
Zona ar fi necesară pentru a proteja regiunile ucrainene de bombardamente, a arătat consilierul prezidenţial, Mihailo Podoliak, pe Twitter.
„Subiectul-cheie al acordului postbelic ar trebui să fie stabilirea de garanţii pentru a preveni repetarea agresiunii în viitor. Pentru a asigura o securitate reală pentru locuitorii regiunilor Harkov, Cernihiv, Sumî, Zaporojie, Luhansk şi Doneţk şi pentru a-i proteja de bombardamente, va fi necesară introducerea unei zone de demilitarizare de 100-120 km pe teritoriul republicilor Belgorod, Briansk, Kursk şi Rostov”, a scris Mihailo Podoliak.
Citește continuarea AICI
11 rachete doborâte deasupra Kievului
ACTUALIZARE 16:11 Armata ucraineană a doborât cele 11 rachete Iskander lansate de Rusia luni dimineaţa, a declarat comandantul-şef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi, într-un comunicat.
„În total, 11 de rachete de tip Iskander-M şi Iskander-K au fost lansate dinspre nord” asupra Kievului şi regiunii sale, a anunţat el pe Telegram. „Apărarea antiaeriană (ucraineană) a distrus toate ţintele”, a adăugat Zalujnîi.
The Ukrainian air defense system destroyed 11 out of 11 cruise and ballistic missiles, according to the Commander-in-Chief of the AFU. pic.twitter.com/h4zsFOr8ix
— NEXTA (@nexta_tv) May 29, 2023
La rândul său, Rusia a afirmat luni că a lovit în timpul nopţii de duminică spre luni „aerodromuri” în Ucraina şi a „distrus” toate ţintele, la câteva ore după ce Kievul a raportat că un sit militar din vestul ţării a fost lovit de un atac al Moscovei.
„Toate ţintele desemnate au fost distruse”, a afirmat Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse într-un comunicat, însă fără a preciza locurile acestor lovituri. „Au fost lovite posturi de comandament, posturi radar, precum şi material aeronautic, instalaţii ce servesc la stocarea de arme şi muniţii ale forţelor armate ucrainene”, a susţinut ministerul rus.
Kremlinul declară că s-a creat un „vid” în domeniul controlului armelor
ACTUALIZARE 14:30 Kremlinul a declarat luni că a apărut un „vid„ în domeniul controlului armelor, ca urmare a deteriorării relaţiilor între o serie de state, pretinzând însă că nu Rusia este vinovată pentru această situaţie, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns astfel la o întrebare referitoare la decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a "denunţa" oficial Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE), care datează de la sfârşitul Războiului Rece.
„(...) în acest domeniu al controlului armelor, al stabilităţii strategice, se dezvoltă acum un mare vid, desigur, care, în mod ideal, ar trebui umplut urgent prin noi acte de drept internaţional care să reglementeze această situaţie”, a afirmat Peskov în cadrul unui briefing de presă cotidian. „Este în interesul întregii lumi. Dar pentru ca asta să se întâmple, avem nevoie de relaţii bilaterale funcţionale cu o serie întreagă de state, care în prezent lipsesc”, a spus el, adăugând că „nu este din vina noastră”.
Tratatul FACE din 1990 a impus limite privind desfăşurarea de echipamente militare în Europa. Rusia şi-a suspendat participarea la acest tratat încă în 2007 şi şi-a „întrerupt complet” participarea în 2015. Putin a semnat luna aceasta un decret prin care denunţă simbolic tratatul, în urma unei dezbateri şi a unui vot în parlamentul rus bicameral pe această temă.
Rusia a suspendat recent o serie de acorduri de control asupra armamentului cu statele occidentale, inclusiv tratatul New START (cu SUA), care reglementa proliferarea nucleară, şi a început să transfere arme nucleare tactice în statul vecin Belarus.
Relaţiile între Moscova şi ţările occidentale sunt la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului rece, după ce Putin a trimis zeci de mii de soldaţi ruşi în Ucraina la 24 februarie 2022, în ceea ce el spune că este o „operaţiune militară specială” cu scopul de a proteja securitatea Rusiei împotriva autorităţilor prooccidentale de la Kiev.
Ucraina şi aliaţii săi occidentali spun că acţiunile Rusiei constituie un război de agresiune neprovocat, care are ca scop capturarea de teritoriu, potrivit Reuters.
Senator american, amenințat cu moartea după o vizită la Kiev. Medvedev: În SUA, nu numai oamenii obișnuiți sunt uciși, ci și senatorii
ACTUALIZARE 14:10 Rusia a reacţionat virulent faţă de afirmaţiile unui senator republican american, Lindsey Graham, care, într-o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a spus că ajutorul militar oferit Ucrainei de SUA este „cel mai bun mod în care Washingtonul a cheltuit vreodată bani” şi că „ruşii mor” în Ucraina.
„Astăzi (n.r. – duminică), ţara noastră a trecut printr-unul dintre cele mai dure atacuri ruseşti cu drone Shahed – 54 de drone în acelaşi timp. Aproape toate au fost doborâte... Aproape! Din nefericire, au existat câteva atacuri în regiunea Zhytomyr. Vom face totul pentru a ajuta la refacerea a ceea ce a fost distrus. Dar totuşi, cea mai mare parte a distrugerii a fost evitată şi majoritatea vieţilor care ar fi putut fi luate de aceşte Shahed au fost salvate. Sunt recunoscător fiecărei persoane care au făcut acest lucru posibil! În oraşul Kiev şi în regiune, 36 de drone au fost doborâte. Astfel sărbătoreşte Rusia ziua bătrânului nostru Kiev.”, a spus Zelenski.
„De-a lungul istoriei sale, Kievul a văzut diverse ticăloşii din partea invadatorilor. Le-a supravieţuit tuturor şi va supravieţui rusciştilor. Niciunul dintre ei nu va fi aici! Kievul şi toate oraşele noastre, întreaga noastră Ucraina, vor pune capăt istoriei despotismului Moscovei, care a adus înrobirea multor popoare diferite de foarte mult timp. Nici Shahed-urile şi nici alte mijloace de teroare pe care le caută în mod umilitor în întreaga lume nu vor salva. Pentru că puterea este în oameni, este în oraşe, este în viaţă, iar când viaţa, oamenii şi cele mai importante oraşe pentru cultură sunt dispreţuite, Rusia se va confrunta doar cu înfrângerea. Şi nici sute de Shahed nu o vor salva de asta. Nu vor face decât să mărească dizgraţia Rusiei”, a adăugat el.
Zelenski a felicitat Kievul şi Oleksandriya, Severodoneţk, Kalush, Kryvyi Rih... „Oraşe cu destine diferite, dar cu respectul nostru egal. Ucraina noastră. Credinţa noastră că vom trece de această etapă extrem de grea a istoriei... O vom face şi toate oraşele noastre vor fi libere, iar poporul nostru va fi protejat de orice rău care ne-ar putea ameninţa ţara. Faptul că este liberă capitala noastră, faptul că oraşele noastre se apără cu demnitate, faptul că vom elibera fiecare oraş ocupat în prezent - toate acestea sunt meritul multor oameni. Toţi cei care luptă şi muncesc pentru Ucraina. Acesta este meritul naţiunii noastre puternice care ştie să facă lucruri istorice. Când este unită. Când îşi dă seama de puterea sa. Când nu-i iartă nimic duşmanului. Şi când inspiră întreaga lume”, a mai afirmat liderul ucrainean.
„Mergem înainte până ne eliberăm tot pământul nostru ucrainean. Apărăm fiecare oraş. Avem grijă unii de alţii şi ne amintim de toţi oamenii noştri pe care trebuie să-i aducem acasă din captivitatea rusă în oraşele şi satele lor”, a declarat Zelenski.
Banca centrală a Rusiei: Sancţiunile şi presiunile asupra băncilor străine afectează piaţa valutară a ţării
ACTUALIZARE 07:20 Presiunile asupra băncilor străine care operează în Rusia şi extinderea domeniului de aplicare a sancţiunilor agravează decontările în valută străină în Rusia şi creează dezechilibre periodice pe piaţa internă, potrivit băncii centrale a ţării, transmite Reuters, potrivit News.ro.
Sancţiunile occidentale asupra Moscovei din cauza acţiunilor sale în Ucraina au redus utilizarea dolarilor şi euro, ceea ce a dus la o creştere semnificativă a decontărilor în valute pe care Rusia le consideră ”prietenoase” – cele ale ţărilor care nu au impus sancţiuni. Dar această creştere, condusă de yuanul Chinei, nu este uniformă, a spus banca centrală, creând dezechilibre temporare şi dificultăţi cu lichiditatea valutară.
Într-o analiză a stabilităţii financiare, Banca Rusiei a avertizat, de asemenea, cu privire la riscurile legate de acumularea de fonduri de către ruşi în bănci străine, în special dacă accesul la acestea devine restricţionat.
În 2022 şi în primul trimestru al anului 2023, ruşii au redus volumul depozitelor în valută la băncile ruseşti cu 3.100 miliarde de ruble (39,9 miliarde de dolari), a spus banca centrală, în timp ce 2.600 miliarde de ruble au fost transferate filialelor băncilor străine.
Între timp, restricţiile privind achiziţiile de valori mobiliare ale emitenţilor din ţări ”neprietenoase” de către investitorii necalificaţi contribuie la achiziţionarea de la brokerii străini, a spus banca.
„Pe termen lung, în cazul în care încrederea investitorilor privaţi în piaţa bursieră din Rusia ar scădea, există riscuri de creştere a economiilor cetăţenilor în instrumente străine şi de ieşire de fonduri din sistemul bancar rusesc, precum şi de reducerea numărului companiilor care au capacitatea de a atrage finanţare pe termen lung”, a spus banca.
Băncile ruseşti deţin 65,6% din obligaţiunile de trezorerie OFZ în circulaţie. Cota OFZ în activele băncilor ruse era de 8,3% la începutul lunii mai şi are ”un potenţial semnificativ” pentru achiziţii ulterioare, a spus banca.
Dar companiile sunt, de asemenea, supuse unor costuri crescute de transport şi alte costuri. „Unul dintre principalii factori care provoacă creşterea costurilor de capital este schimbarea proceselor tehnologice ale companiilor, pe fondul lipsei de acces la echipamentele străine folosite anterior”, a spus banca, industriile farmaceutice, chimice, cauciuc şi plastic fiind în dificultate în mod special.
Ambasadorul rus la Londra: Rusia are „resurse enorme”
ACTUALIZARE 07:10 Ambasadorul rus în Marea Britanie, Andrei Kelin, a dat asigurări că Moscova are „resurse enorme” şi că Rusia „încă nu a început să lupte serios” în Ucraina, în contextul în care Kievul a anunțat că pregăteşte o contraofensivă. „Este o greşeală uriaşă, plină de idealism, să se creadă că Ucraina va învinge”, a spus el, sâmbătă, într-un interviu acordat pentru BBC, potrivit News.ro.
„Rusia este de 16 ori mai mare ca Ucraina. Dispunem de resurse enorme şi nici măcar nu am început să luptăm serios”, susține Andrei Kelin. Declaraţiile sale ridică semne de întrebare, în contextul în care ruşii înregistrează pierderi grele, iar şeful grupării paramilitare wagenr Evgheni Prigojin nu a ezitat să deplângă în mod public o lipsă de muniţie în ultimele luni. Ambasadorul rus ameninţă, în contextul în care nu se vede un sfârşit al confruntărilor armate, că acest conflict poate intra într-o „nouă dimensiune”. Durata războiului depinde de „eforturile întreprinse de către statele membre NATO, şi anume de Regatul Unit, de a contribui la o escaladare a războiului”, susține Andrei Kelin.
Citește continuarea AICI
Cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Prigojin e convins că e interzis la televiziunea rusă de stat: „Vor primi o palmă. Wagner nu este o bucată de săpun”
- Ucraina: „Principala garanție (de securitate) pentru Ucraina ar trebui să fie apartenența la NATO”
- Imagini apocaliptice din Bahmut. Cum arată în prezent orașul după ce a fost cucerit de ruși
- Zelenski salută „eroii” apărării antiaeriene care au respins atacul cu drone asupra Kievului
- „Se joacă cu focul”. Lavrov amenință Occidentul după anunțul privind livrarea de avioane F-16 către Ucraina
- Cum a ajuns un student de top rus să fie exmatriculat din cauza unui cuvânt și a unor fotografii pe Instagram
- Rușii s-au făcut de râs. Au trimis avioane Su-34 să atace milițiile anti-Kremlin intrate în Belgorod, dar au ratat ținta
- Topul celor mai puternice armate ale lumii în 2023. Ce efective și dotări are România și ce loc ocupă
- Cel puţin o persoană a fost ucisă şi alte trei au fost rănite într-un raid aerian rusesc la Kiev
Editor : C.L.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News