Analist: Pericolul unui război greco-turc crește săptămânal
Până recent, insula grecească Kastellorizo era un loc liniștit al perscarilor și o oază turistică mediteraneană între Grecia și Turcia. Acum, însă, această fâșie bucolică de pământ se află în mijlocul unei furtuni geopolitice.
În urmă cu aproximativ două săptămâni, o insuliță aflată la o aruncătură de băț de Kastellorizo, insula Ro, a fost teatrul unui clinci între un elicopter turc și militarii greci. Elicopterul a trecut provocator de aproape de o bază militară de pe această insulă, determinându-i pe soldați să tragă mai multe focuri de avertizare.
Incidentul a fost urmat, câteva zile mai târziu, de moartea unui pilot grec care pornise la bordul unui avion de luptă în interceptarea unei aeronave a Turciei care încălcase spațiul aerian al Greciei.
Astfel de acțiuni belicoase – emanații ale litigiilor istorice greco-turce, pe linia Mediterană-Egee, nerezolvate nici până azi - s-au înmulțit în ultimele luni, iar oficialii greci se tem că Ankara, sub politica neo-imperialistă a lui Recep Tayyip Erdogan, caută să forțeze un conflict armat între cele două țări membre NATO.
„Cu turcii nu avem probleme, cu oamenii simpli. Problema este Erdogan. Erdogan și guvernul turc. Ei vor să facă Turcia mai mare”, a declarat un localnic de pe insula Kastellorizo, Kostas Raftis, în vârstă de 57 de ani, citat de The New York Times.
„Erdogan și-a cam pierdut controlul – își alege multe lupte și există o mare incertitudine privind mizele pe care este pregătit să și le asume și până unde vrea să meargă”, este de părere Nikos Tsafos, cercetător al think tank-ului Center for Strategic and International Studies.
„Pericolul ca ceva rău se petreacă cresc săptămânal”, subliniază Tsafos.
Ce vor turcii?
Kastellorizo a aparținut Imperiului Otoman, însă tratatele internaționale care au schimbat granițele de după Primul Război Mondial au mutat insula în partiția teritorială a Greciei.
Practic, Turcia nu contestă acum suveranitatea grecească asupra insulei, dar guvernanții turci consideră nedrept ca doar Atena să profite de exploatarea zonelor cu potențial energetic din Marea Mediterană. La fel și în celălalt punct fierbinte – Marea Egee, unde coliziunile dintre vase grecești de război și turce au devenit un peisaj frecvent.
La începutul acestui an, compania italiană Eni a anunţat că platforma sa Saipem 12000 a fost blocată de nave militare turceşti pentru a nu ajunge în zona de explorări situată la sud-est de Larnaca.
CITIȚI ȘI: Foreign Policy: Grecia și Turcia sunt la un pas de război
latforma urma să efectueze activităţi de forare în apele din zona economică exclusivă a Ciprului, de la care compania italiană a obţinut licenţe de exploatare a unor zăcăminte de hidrocarburi. Ankara îşi exprimase anterior îngrijorarea cu privire la activităţile companiei italiene în Cipru.
În iulie 2017, ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, avertizase că Turcia va lua măsuri dacă Republica Cipru va începe lucrările de foraj la zăcământul de gaze „Afrodita”. Ankara insistă că acesta „aparţine tuturor părţilor, inclusiv ciprioţilor turci”.
Oglinda anului 1974
În 1974, soldații turci au invadat Ciprul, pe motiv că îi apărau pe etnicii turci de perscuțiile ciprioților. Sângeroasa invazie s-a sfârșit cu ruperea țării în două, situație nerezolvată până astăzi: Republica Cipru și Republica turcă a Cirpului de Nord. Ambele entități statele sunt separate de o linie de demarcație impusă de ONU. Comunitatea internațională consideră că talerul nordic al insulei se află sub ocupație turcă. În timp ce partea greacă a Ciprului beneficiază de avantajele economice ale recunoașterii internaționale, fiind membră UE, partea turcă este subdezvoltată și masiv depopulată.
Speranțele de reunificare rămân pe agenda politică a celor două entități, dar de cele mai multe ori sunt transformate în arme de șantaj politicianist.
Grecia și Turcia sunt într-un război nedeclarat tocmai din anul 1974, a sugerat săptămâna trecută ministrul grec al Apărării, Panos Kammenos.
Panos Kammenos a declarat că aviația militară turcă încalcă spațiul aerian al Greciei din 1974 (anul războiului turco-cipriot) încoace în mod constant, iar autoritățile elene au interceptat de multe ori avioanele de luptă turce pentru a-și apăra suveranitatea.
„Potențialul unui conflict militar între Grecia și Turcia nu a mai părut atât mare din anii 1990 încoace”, a declarat pentru The New York Times un analist al Washington Institute for Near East Policy, Soner Cagaptay.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News