Live

Live Text „Nu poate exista pace în Ucraina până când Rusia nu e învinsă”. Liderii lumii s-au întâlnit la Munchen, Putin l-a primit pe Lukașenko

Data actualizării: Data publicării:
Foto: Profimedia Images

În timp ce liderii mondiali s-au întâlnit la conferinţa de securitate de la München, Vladimir Putin l-a primit pe președintele din Belarus, Alexander Lukașenko. „Nu poate exista pace în Ucraina până când Rusia nu e învinsă”, a declarat, la Munchen, Macron, în timp ce Olaf Scholz a făcut apel către aliații care pot livra tancuri Ucrainei să o facă „acum”. Aproximativ 200.000 de soldați ruși au fost răniți sau uciși în Ucraina, potrivit ministerului britanic al apărării, care spune că numărul victimelor a crescut „semnificativ” odată cu mobilizarea parțială din septembrie. În discursul său nocturn, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că prioritare pentru Ucraina în prezent sunt menținerea pozițiilor trupelor sale pe front precum și pregătirea pentru orice escaladare a armatei ruse. Într-un interviu pentru BBC, Zelenski a spus că exclude orice acord de pace cu Rusia care să implice vreo cedare către aceasta din teritoriul Ucrainei. 

PPE anulează o reuniune în Italia, după criticile lui Berlusconi la adresa lui Zelenski

ACTUALIZARE 21:40 Partidul Popular European (PPE) a anulat vineri o reuniune programată în Napoli, după ce fostul premier italian Silvio Berlusconi l-a acuzat duminică pe Volodimir Zelenski că este vinovat pentru războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, relatează agenţiile EFE şi DPA.

„După comentariile lui Silvio Berlusconi despre Ucraina, am decis să anulăm zilele noastre de studiu de la Napoli. Sprijinul pentru Ucraina nu este ceva opţional”, a scris pe Twitter preşedintele PPE şi al grupului parlamentar al acestei formaţiuni în Parlamentul European, germanul Manfred Weber, scrie Agerpres.

PPE îşi planificase o reuniune la Napoli în perioada 6-9 iunie pentru a dezbate programul său electoral în perspectiva alegerilor europarlamentare de anul viitor, întâlnire la care urmau să participe de asemenea preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, cea a Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi Berlusconi. Acesta din urmă nu se mai află în prezent în prima linia a politicii, dar partidul său Forza Italia face parte din coaliţia guvernamentală de dreapta condusă de Georgia Meloni.

Principalul colaborator al lui Berlusconi, ministrul de externe Antonio Tajani, membru al PPE şi fost preşedinte al Parlamentului European, şi-a manifestat nemulţumirea după anunţul lui Weber. „Nu sunt de acord cu decizia de a anula reuniunea de la Napoli. Aceasta de asemenea pentru că Berlusconi şi Forza Italia au votat mereu la fel ca PPE în ce priveşte Ucraina, după cum arată şi documentele grupului popular din Parlamentul European”, a reacţionat Tajani, tot pe Twitter.

Fostul premier italian, acum în vârstă de 86 de ani, a provocat reacţii virulente după ce a spus că premierul Georgia Meloni nu ar fi trebuit să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski când acesta a efectuat săptămâna trecută o vizită la Bruxelles. „Dacă eu aş mai fi fost prim-ministru, nu aş fi vorbit niciodată cu Zelenski, pentru că, aşa cum ştiţi, asistăm la devastarea ţării sale şi la uciderea soldaţilor şi a civililor săi”, a spus Berlusconi după ce a votat duminică la alegerile locale în provincia Lombardia.

„Pentru a obţine pacea, cred că domnul preşedinte al Statelor Unite (Joe Biden - n.red) ar trebui să vorbească cu Zelenski şi să-i spună: la sfârşitul războiului vei avea la dispoziţie un Plan Marshall de 6, 7, 8 sau 9 miliarde de dolari pentru a reconstrui Ucraina, dar cu o condiţie, aceea ca mâine să ordoni încetarea focului, pentru că nu-ţi vom mai da alţi dolari şi nici alte arme. Numai aşa poate fi convins acest domn să ordone o încetare a focului”, a sugerat fostul premier italian de dreapta.

Dar guvernul de la Roma a dat asigurări după declaraţia lui Berlusconi că sprijină „ferm” Ucraina în faţa invaziei ruse. „Sprijinul faţă de Ucraina din partea guvernului italian este ferm şi hotărât, cum este menţionat clar în programul şi în toate voturile parlamentare ale coaliţiei care susţine executivul”, a transmis o sursă din cadrul executivului de la Roma.

Patronul grupului Wagner revendică preluarea sub control a unei localităţi la nord de Bahmut

ACTUALIZARE 21:38 Şeful grupării paramilitare ruse Wagner a afirmat vineri că trupele sale au preluat sub control localitatea ucraineană Paraskoviivka, o aşezare care se învecinează la nord cu Bahmut, scena cele mai lungi bătălii din Donbas (est) de un an, relatează AFP.

„În pofida blocajului în privinţa muniţiilor, în pofida pierderilor grele şi a luptelor sângeroase, băieţii au cucerit în întregime localitatea Paraskoviivka”, a susţinut Evgheni Prigojin, citat de serviciul său de presă, scrie Agerpres.

AFP nu a putut să verifice aceste declaraţii dintr-o sursă independentă. De peste şase luni, grupul de mercenari Wagner şi armata rusă încearcă să captureze Bahmut, în estul Ucrainei, un oraş a cărui importanţă strategică este limitată, dar care a căpătat o mare importanţă simbolică din cauza duratei şi a durităţii luptelor.

Forţele ruse încearcă de mai multe săptămâni să încercuiască Bahmut şi au reuşit să taie mai multe rute spre oraş, vitale pentru aprovizionarea trupelor ucrainene de la faţa locului. Paraskoviivka se află la intrarea din nord a Bahmut, pe ruta principală care leagă oraşul bombardat de Siversk.

Referirea făcută vineri de Prigojin privind „blocajul în privinţa muniţiilor” pare să fie o critică publică la adresa Ministerului rus al Apărării, pe care îl acuză de ineficienţă logistică, într-un moment când disputele între şeful Wagner şi comandamentul armatei regulate devin din ce în ce mai publice. Grupul Wagner anunţase luni preluarea sub control a Krasna Hora, o localitate mică de lângă Paraskoviivka. 

UE: Vrem să ne asigurăm că vor fi aduşi în faţa justiţiei autorii tuturor tipurilor de crime comise în Ucraina

ACTUALIZARE 21:35 Uniunea Europeană a apărat vineri o abordare „în etape” a solicitărilor Ucrainei privind crearea unui tribunal special şi confiscarea activelor ruseşti îngheţate, deoarece acestea ridică întrebări juridice complexe, potrivit AFP.

„Vrem să ne asigurăm că vor fi aduşi în faţa justiţiei autorii tuturor tipurilor de crime (comise în Ucraina) şi că Rusia va plăti pentru reconstrucţie şi despăgubirea” victimelor, a declarat comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, în cadrul unei conferinţe de presă cu procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin.

El a anunţat că un „centru internaţional de coordonare pentru urmărirea penală a crimei de agresiune”, cu sediul la Haga, va fi „operaţional” în iulie, scrie Agerpres. Este vorba de un fel de parchet, menit „a aduna şi conserva probe privind crima de agresiune şi a permite discuţii între procurori (...), nu numai cu privire la anchete, dar şi cu privire la posibile puneri sub acuzare”.

Acesta este prevăzut ca o primă etapă înaintea creării unui tribunal special pentru a-i judeca pe cei mai înalţi responsabili ruşi, o cerere a Kievului. Curtea Penală Internaţională (CPI) nu are competenţa să judece decât crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise în Ucraina, însă nu şi „crima de agresiune” comisă de Rusia, imputabilă celor mai înalţi lideri ai săi.

UE susţine crearea unei jurisdicţii competente pentru acest tip de crimă, însă statele membre au divergenţe cu privire la forma exactă pe care aceasta ar putea să o aibă - un tribunal internaţional special, bazat pe un tratat multilateral, sau o instanţă hibridă, care să se bazeze pe dreptul ucrainean, dar care să aibă judecători internaţionali.

„Parchetul” interimar va fi instalat la sediul Eurojust, agenţia UE pentru cooperare judiciară în materie penală. El va fi integrat unei „echipe comune de anchetă„, deja constituită din şase ţări din UE (Lituania, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia, România) şi Ucraina, la care va participa de asemenea şi CPI.

Procurorul ucrainean şi comisarul european au participat apoi la reuniunea „task force-ului„ UE cu privire la „îngheţarea şi confiscarea” activelor ruseşti. Didier Reynders a indicat că 21,5 miliarde de euro reprezentând active ale entităţilor şi oligarhilor din Rusia vizaţi de sancţiuni europene au fost blocate în UE. Asta fără a mai pune la socoteală tranzacţiile blocate în Belgia şi Luxemburg prin intermediul caselor de compensaţii Euroclear şi Clearstream.

Statele occidentale au îngheţat active ale Băncii Centrale Ruse în valoare de peste 300 de miliarde de euro. „Pentru ucraineni, este extrem de important să li se ofere compensaţii prin activele confiscate nu doar de la persoane private care au ajutat agresorul, ci şi de la statul rus”, a declarat Kostin.

Însă această opţiune de a confisca active ruseşti pentru a reconstrui Ucraina şi de a despăgubi victimele crimelor de război, apărată de Kiev, este o altă dificultate juridică pentru Occident. Uniunea Europeană a creat miercuri un grup de lucru însărcinat cu localizarea exactă a activelor îngheţate şi cu analizarea posibilităţilor de a le folosi în aceste scopuri.

Comisia Europeană a propus crearea unei structuri care va fi însărcinată cu administrarea şi cu investirea activelor publice ruseşti, cu transferul veniturilor astfel generate către Ucraina, capitalul urmând să fie restituit Rusiei odată cu ridicarea sancţiunilor.

UE este de asemenea pe cale să creeze un cadru juridic pentru a confisca activele persoanelor sancţionate care încearcă să evite sancţiunile. „Este un proces care se construieşte etapă cu etapă, ca în cazul urmării penale pentru crima de agresiune, lucrăm la (chestiunea) reconstrucţiei şi despăgubirilor”, a comentat Didier Reynders. Elveţia a transmis însă joi că orice confiscare de active private ruseşti îngheţate ar fi contrară dreptului fundamental elveţian. Procurorul general ucrainean şi-a exprimat speranţa că acest lucru „se va putea schimba” şi că Elveţia „aude poziţia Ucrainei”.

Ucraina cere evacuarea civililor înaintea bătăliei decisive de la Bahmut

ACTUALIZARE 21:32 Autorităţile ucrainene au cerut vineri evacuarea ultimilor civili rămaşi în oraşul Bahmut din estul Ucrainei, care este un obiectiv prioritar al trupelor ruse şi unde se dau de mai multe săptămâni cele mai sângeroase lupte de la începerea în urmă cu un an a campaniei militare ruse contra Ucrainei, relatează agenţia EFE.

„În oraş se dau lupte crâncene” şi „artileria inamică loveşte cartierele rezidenţiale”, a avertizat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, care a dat semnalul evacuării celor circa 6.000 de civili din acest oraş ce avea înaintea războiului aproximativ 70.000 de locuitori. Dar mulţi dintre cei rămaşi, în special vârstnici, nu vor să plece, pentru că locuinţele lor de acolo sunt tot ce au, şi, în plus, unii simpatizează cu Rusia.

Şeful grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a vorbit de asemenea despre lupte în desfăşurare în interiorul oraşului, unde, adaugă acesta, trupele ucrainene au poziţii bine fortificate şi dificil de străpuns, scrie Agerpres.  „Avem nevoie de Bahmut pentru a paraliza complet armata ucraineană. Conform informaţiilor noastre, acolo sunt circa 40.000-50.000 de soldaţi (ucraineni) şi inamicul aduce în fiecare zi noi întăriri”, a mai spus Prigojin, care estimase anterior că acest oraş ar putea fi capturat de trupele ruse abia în martie-aprilie.

Potrivit presei americane, Washingtonul ar fi sugerat Kievului să abandoneze oraşul Bahmut, dat fiind costul ridicat în vieţi ale soldaţilor care-l apără, şi să se replieze câţiva kilometri către localitatea Ceasov Iar, zonă cu poziţii mai înalte şi mai uşor de apărat.

Deşi oficiali ucraineni şi occidentali afirmă că Bahmut este lipsit de importanţă strategică majoră, o cădere a acestui oraş în mâinile ruşilor le-ar permite acestora să controleze şoselele care duc spre Kramatorsk şi Sloviansk, principalele redute ucrainene în provincia Doneţk.

În timp ce responsabilii ucraineni avertizează că Rusia pregăteşte o nouă ofensivă - unii spun că a început deja prin intensificarea atacurilor ruseşti în mai multe direcţii -, presa locală şi internaţională relatează despre creşterea efectivelor trupelor ruse, a echipamentelor şi avioanelor de luptă la frontiera cu Ucraina. De pildă, cotidianul The Times, care citează surse militare ucrainene, scrie că circa 10.000 de soldaţi ruşi au fost concentraţi la nord de regiunea Sumî, situată în partea de nord-est a Ucrainei.

Macron cere intensificarea sprijinului acordat Ucrainei

ACTUALIZARE 21:30 „Noi trebuie să ne intensificăm sprijinul” acordat Ucrainei pentru ca aceasta să se îndrepte spre „negocieri credibile”, a spus vineri preşedintele Emmanuel Macron, apreciind în acelaşi timp că, în prezent, „nu este momentul pentru dialog”, relatează France Presse, citată de Agerpres.

„Trebuie absolut să ne intensificăm sprijinul şi efortul nostru de a ajuta rezistenţa poporului şi armatei ucrainene şi de a le permite să desfăşoare contraofensiva, singura care va permite negocieri credibile în condiţiile alese de Ucraina, de autorităţile sale şi poporul său”, a declarat şeful statului francez în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen (Germania).

„Astăzi, foarte clar, nu este momentul pentru dialog”, a afirmat Macron, care a încercat mult timp să menţină deschise canalele de comunicare cu preşedintele rus Vladimir Putin, atrăgându-şi uneori critici puternice din partea ţărilor europene, în special a Ucrainei. „Nu este momentul pentru dialog, pentru că avem o Rusie care a ales războiul, care a ales să-şi intensifice războiul şi care a ales să meargă până la crime de război şi atacuri asupra infrastructurii civile”, a admis el.

„Rusia nu poate şi nu trebuie să câştige acest război, iar agresiunea rusă trebuie să eşueze pentru că nu putem accepta banalizarea recurgerii ilegale la forţă, pentru că în caz contrar întreaga securitate europeană şi, în general, stabilitatea globală ar fi puse în discuţie”, a subliniat Emmanuel Macron.

Macron s-a declarat „pregătit pentru un conflict prelungit”, chiar dacă „nu-şi doreşte” aceasta. „Dar mai ales chiar dacă nu ne dorim, trebuie să fim colectiv credibili în capacitatea noastră de a susţine acest efort”, a insistat el. „Este singura modalitate de a-l face să revină la masa discuţiilor într-un mod acceptabil”, a spus el referindu-se la preşedintele rus. Potrivit lui, a vorbi despre negocieri „nu este un spirit de compromis, ci este un spirit de responsabilitate„. „Această pace va fi cu atât mai posibilă şi credibilă cu cât suntem mai puternici astăzi şi dacă vom şti să fim aşa pe termen lung”, a adăugat el.

Emmanuel Macron s-a referit de asemenea la efortul necesar al industriilor de război europene pentru a sprijini efortul militar al continentului. El a anunţat că doreşte să organizeze la Paris o „conferinţă cu privire la apărarea aeriană a Europei”, cu participarea în special a Germaniei, Italiei şi Marii Britanii.

Acest summit „va permite abordarea respectivului subiect sub unghi industrial, cu participarea tuturor industriaşilor europeni care au soluţii de oferit, dar şi sub unghi strategic şi, aş spune că poate mai întâi de toate, sub unghi strategic, incluzând problema descurajării” nucleare, a precizat preşedintele francez. În această privinţă, Emmanuel Macron a lansat „un apel la reinvestirea masivă în apărarea noastră, dacă noi, europenii, vrem pace”, notează AFP.

Pentagonul anunță că primul grup de soldați ucraineni a terminat antrenamentul la baza americană din Germania

ACTUALIZARE 21:05 Primul grup de militari ucraineni a finalizat antrenamentul la o bază a Statelor Unite din Germania, a transmis vineri Pentagonul, potrivit CNN. Un al doilea grup desfășoară în prezent cursul de cinci săptămâni.

Primul grup de 635 de ucraineni a încheiat cursul în zona de antrenament Grafenwoehr, potrivit unui comunicat al secretarului de presă al Pentagonului Brig. Batalionul s-a antrenat și pe vehiculul de luptă al infanteriei Bradley. Antrenamentul a început la mijlocul lunii ianuarie, parte a unui program extins al SUA de pregătire a forțelor ucrainene pentru luptă.

Un al doilea grup de 710 de soldați ucraineni a început deja antrenamentul la Grafenwoehr, a spus Ryder. Trupele se vor antrena pe vehiculul de luptă al infanteriei Bradley și M109, un obuzier autopropulsat pe care SUA au anunțat recent că îl vor trimite în Ucraina.

SUA ar trebui să le ofere ucrainenilor „tot ce au nevoie pentru a câștiga acest război”, crede preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Camerei Reprezentanţilor

ACTUALIZARE 21:00 Preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Camerei Reprezentanţilor, Michael McCaul, a declarat vineri că Statele Unite ar trebui să le ofere ucrainenilor „tot ce au nevoie pentru a câștiga acest război”, relatează CNN.

„Timpul greșește doar de partea lui Putin. Scopul lui este să întârzie acest lucru cât mai mult posibil, din multe motive”, a argumentat McCaul. „Cu cât putem încheia mai devreme, cu atât mai bine”, a mai spus el. 

Întrebat dacă crede că noua ofensivă rusă a luat startul deja, McCaul a spus că atacurile vor „începe în curând”. „Știu că noul general pe care Putin l-a instituit este acolo pentru a lansa o ofensivă majoră”, a spus oficialul. „Putin se uită la date. Cred că 24 februarie, aniversarea unui an poate fi o dată țintă”, a adăugat McCaul.

Stoltenberg: Ucraina poate învinge Rusia cu armele occidentale

ACTUALIZARE 18:51 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că el crede în continuare că Ucraina poate învinge în războiul cu Rusia, transmite agenţia DPA.

„Acesta este motivul pentru care îi sprijinim”, a explicat el, îndemnând statele occidentale să-şi sporească angajamentele pentru livrări de tancuri către armata ucraineană.

„Am îndemnat aliaţii să facă tot ce le stă în putinţă pentru a livra arme moderne, inclusiv vehicule blindate şi tancuri”, a insistat Stoltenberg, după ce Ucraina a primit din partea statelor NATO, la reuniunea miniştrilor apărării încheiată miercuri, promisiunea că îi vor fi transferate cel puţin 48 de tancuri germane Leopard 2, mai puţine decât cele estimate anterior.

Stoltenberg crede că, în cele din urmă, războiul s-ar putea încheia la masa negocierilor, dar aceasta depinde de cât de bine va fi consolidată Ucraina pe câmpul de luptă, iar preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să înţeleagă că trebuie să accepte la negocieri supravieţuirea Ucrainei ca stat suveran şi independent.

Marţi, în ziua când Putin se va adresa parlamentului rus, Stoltenberg se va întâlni la sediul NATO cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, şi cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. Acesta din urma va participa luni la Bruxelles la reuniunea miniştrilor de externe din statele UE, la care ar urma să fie discutată şi continuarea sprijinului militar pentru Ucraina constând în arme, muniţii şi instruire.

Pe 24 februarie, când se împlineşte un an de la începutul campaniei militare ruse contra Ucrainei, Jens Stoltenberg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi şefa guvernului eston, Kaja Kallas, vor participa la o conferinţă de presă comună în capitala Estoniei, Tallinn, cu ocazia zilei independenţei acestei ţări baltice fostă republică sovietică. Stoltenberg se va întâlni acolo şi cu soldaţi ucraineni care sunt instruiţi în Estonia.

El a mai spus vineri, la Munchen, potrivit AFP, că NATO „urmăreşte îndeaproape” relaţia bilaterală între Rusia şi China, amintind că războiul din Ucraina are consecinţe „mondiale”.

UE analizează posibilitatea unor achiziţii comune de muniţii pentru Ucraina

ACTUALIZARE 17:58 Statele membre ale Uniunii Europene analizează mijloacele pentru a realiza achiziţii comune de muniţii pentru Ucraina, iar subiectul va fi pe agenda reuniunii de luni de la Bruxelles a miniştrilor europeni de Externe, potrivit unor surse diplomatice, relatează AFP.

Estonia le-a prezentat partenerilor propunerea unei alocări de patru miliarde de euro furnizată de statele membre prin Instrumentul European pentru Pace (IEP), fond folosit pentru achiziţii şi furnizarea de armamente Ucrainei. Donaţia va permite achiziţia unui milion de obuze de 155 mm.

Potrivit premierului eston Kaja Kallas, mecanismul ar fi similar cu cel folosit pentru achiziţia de vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19.

„Luni, nu este aşteptată nicio decizie pe acest subiect”, au atras atenţia totuşi mai mulţi diplomaţi europeni, subliniind că numeroase puncte mai trebuie încă dezbătute.

„Este un bun punct de plecare, dar soluţia care va fi reţinută în cele din urmă ar putea fi extrem de diferită”, a rezumat unul dintre ei.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, va participa la reuniunea de la Bruxelles, în contextul apropierii momentului în care se împlineşte un an de la începutul invaziei ruse din Ucraina.

„Sunt în favoarea propunerii Estoniei de a mobiliza industria de apărare europeană pentru a comanda, achiziţiona şi produce împreună muniţii”, a dat asigurări preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-un interviu pentru cotidianul francez Libération.

„Voi înainta propuneri operaţionale Consiliului European de la 23 martie”, a adăugat el.

Instrumentul European pentru Pace a deblocat deja 3,5 miliarde de euro în şapte tranşe de 500 de milioane de euro, iar statele au acceptat să acorde o donaţie suplimentară de două miliarde de euro.

Banii sunt folosiţi pentru a le rambursa statelor livrările de arme şi muniţie pentru Ucraina folosite din stocurile lor.

Bugetul IEP este suplimentat cu contribuţii de la state pe baza PIB-ului lor, iar principalii trei contributori sunt Germania, Franţa şi Italia.

Trei state - Austria, Irlanda şi Malta - nu contribuie la finanţarea furnizării de arme letale, iar contribuţiile lor sunt asigurate de celelalte 24 de state membre.

„Se poate creşte dotarea Instrumentului, dacă va fi necesar”, a spus vineri reprezentantul unei mari ţări din UE. Însă, pentru asta, va fi nevoie de acordul Celor 27.

„De la 24 februarie, începutul agresiuni ruse, Uniunea Europeană s-a adaptat situaţiei, aşa cum au arătat-o utilizarea Instrumentului pentru a furniza arme letale şi achiziţiile grupate de gaz. Pragmatismul a prevalat întotdeauna”, a subliniat diplomatul.

Lukașenko: Belarus este gata să înceapă producția de avioane Suhoi Su-25

ACTUALIZARE 17:35 Belarus este dispus să înceapă producția de avioane de atac Suhoi Su-25, care „s-au dovedit a fi eficiente în Ucraina”, i-a spus vineri președintele Alexander Lukașenko lui Vladimir Putin, relatează agenția de presă de stat Belarus Telegraph Agency.

„După cum am fost informat de către guvern, ei sunt pregătiți pentru producția aeronavei de atac Suhoi Su-25, care s-a dovedit a fi eficientă în Ucraina. Suntem chiar pregătiți să le producem în Belarus, dacă Federația Rusă oferă puțin sprijin tehnologic”, i-a spus Lukașenko lui Putin, potrivit sursei citate.

Macron și Scholz au cerut aliaților să își intensifice sprijinul militar pentru Ucraina

ACTUALIZARE 16:50 Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au cerut vineri aliaților să își intensifice sprijinul militar pentru Ucraina, pentru a ajuta țara să desfășoare o contraofensivă împotriva Rusiei.

Macron a spus la Conferința de Securitate de la Munchen că nu poate exista pace în Ucraina până când Rusia este învinsă.

„Ora dialogului nu a venit încă, pentru că Rusia a ales războiul. Rusia a ales să lovească infrastructura civilă și să comită crime de război. Atacul Rusiei trebuie să eșueze”, a declarat președintele Franței.

„Unitatea și determinarea sunt importante pentru a oferi Ucrainei mijloacele pentru a se întoarce la masa negocierilor într-un mod acceptabil și de a lucra la o pace pe termen lung în condițiile pe care ucrainenii le decid”, a mai spus Macron.

Macron a vorbit despre gruparea mercenară Wagner, spunând că atunci când a vorbit cu Vladimir Putin în urmă cu un an, el „aproape că l-a crezut” că nu are nicio legătură cu gruparea Wagner.

Acesta a mai spus că Rusia este condamnată la „o înfrângere în viitor”.

Aliații care pot livra tancuri de luptă în Ucraina ar trebui să facă acest lucru acum, a spus Olaf Scholz. Germania s-a angajat să mențină securitatea Europei, a mai declarat cancelarul german.

„Germania va sprijini Ucraina atât timp cât este necesar”, a mai transmis Scholz, la Conferința de Securitate de la Munchen.

Exportul de gaze al Rusiei a scăzut cu 25% anul trecut. Putin acuză Occidentul că blochează Gazprom și se orientează spre Asia

ACTUALIZARE 16:05 Preşedintele rus Vladimir Putin acuză „tentative directe” din partea Occidentului de a „obstrucţiona dezvoltarea” companiei Gazprom, considerată nava amiral a sectorului energetic naţional din Rusia, care este supusă unor sancţiuni internaţionale de aproape un an. Liderul de la Kremlin se declară convins că gigantul rus va prospera în pofida încercărilor Vestului de a-i reduce influenţa, datorită faptului că cererea de gaze va creşte în Asia.

„În pofida concurenţei neloiale - ca să o spunem direct - şi a tentativelor directe din exterior de a obstrucţiona şi frâna dezvoltarea sa, Gazprom avansează şi lansează noi proiecte”, a declarat Putin în cadrul unui discurs prin videoconferinţă cu ocazia aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea gigantului gazier, adresându-se directorului general al companiei Aleksei Miller.

„În ultimii 30 de ani, consumul global de gaze naturale aproape s-a dublat, iar în următorii 20 de ani, conform estimărilor experţilor, va creşte cu încă cel puţin 20% sau poate chiar mai mult”, a declarat Putin, potrivit France Presse şi Reuters, preluate de Agerpres.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 16:00 Președintele rus Vladimir Putin a declarat că intenționează să discute despre planurile reciproce de cooperare militară cu omologul său din Belarus, Alexander Lukașenko, în timpul întâlnirii lor de vineri, la reședința oficială a lui Putin din Novo-Ogaryovo, lângă Moscova, relatează CNN.

Lukașenko, la rândul său, a spus că Belarus și-a îndeplinit obligațiile față de Rusia în sfera securității și apărării în 2022.

Zelenski: Este „evident” că Putin nu se va opri la Ucraina

ACTUALIZARE 15:50 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus vineri, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că este „evident” că Vladimir Putin nu se va opri, dacă va învinge Ucraina, relatează The Guardian.

„Liderul rus va continua în alte foste țări sovietice”, a avertizat Zelenski. El a spus că, în timp ce Occidentul discuta despre furnizarea de tancuri pentru Ucraina, Kremlinul se gândește la modalități de a „sugruma” Moldova. Zelenski a mai precizat că probabilitatea ca Belarus să se alăture invaziei țării sale de partea Rusiei este scăzută.

Explozie la Sevastopol, în Crimeea ocupată de ruși

ACTUALIZARE 13:00  Un „zgomot puternic, asemănător cu o explozie”, s-a auzit la Sevastopol, în Crimeea ocupată de ruși, vineri dimineață. 

Administratorul Sevastopolului, instalat de Moscova, a spus că apărarea antiaeriană rusă a doborât o dronă deasupra centralei termice Balaklava. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene a declarat că nu este autorizat să comenteze asupra exploziei, dar a sugerat că astfel de incidente ar putea continua.

Putin numește un nou comandant al Districtului Militar Central

ACTUALIZARE 12:56 Rusia l-a numit pe general-locotenentul Andrei Mordvicev comandant al Districtului Militar Central, informează vineri Reuters şi TASS, potrivit Agerpres.

Mordvicev îl înlocuieşte pe general-colonelul Aleksandr Lapin, care ocupase această funcţie din 2017 până în 2022 şi care a participat la „operaţiunea militară specială” - după cum numeşte Moscova războiul declanşat asupra Ucrainei -, fiind decorat de preşedintele rus Vladimir Putin.

Aleksandr Lapin a fost numit şef al Statului Major al Forţelor Terestre ale Federaţiei Ruse, în pofida criticilor aspre din partea superiorilor săi în legătură cu performanţa lui în Ucraina. Lapin a fost ţinta unor critici virulente în octombrie din partea unor aliaţi radicali ai preşedintelui Vladimir Putin, după ce forţele ruse au fost alungate din oraşul Lîman (estul Ucrainei), centru logistic-cheie.

Andrei Mordvicev a condus trupele ruse în timpul ofensivei de anul trecut asupra oraşului-port Mariupol din sudul Ucrainei, care a culminat cu un asediu ce a durat o lună aspra uzinei Azovstal şi care în final a fost capturată de trupele ruse.

Numirea lui fusese anunţată în ianuarie de Dmitri Sablin, un parlamentar al partidului puterii Rusia Unită.

Numirea lui Mordvicev survine după schimbări radicale operate la conducerea armatei ruse pe parcursul războiului declanşat de Rusia asupra Ucrainei, care durează de aproape un an şi în urma căruia forţele ruse au capturat părţi din sudul şi estul Ucrainei, dar au suferit înfrângeri şi pierderi importante.

În octombrie anul trecut, Rusia l-a numit pe generalul Forţelor Aerospaţiale Serghei Surovikin comandant al forţelor ruse care luptă în Ucraina, la scurt timp după demiterea comandanţilor Districtelor militare Est şi Vest.

Însă în ianuarie anul curent, au fost operate noi schimbări la conducerea forţelor militare ruse care luptă în Ucraina. Comandant al Forţelor armate combinate care luptă în Ucraina a fost numit şeful Statului Major rus, generalul Valeri Gherasimov, iar adjuncţi ai săi au fost numiţi comandantul Forţelor Aerospaţiale ruse generalul Serghei Surovikin, comandantul Forţelor Terestre generalul Oleg Saliukov, precum şi şeful-adjunct al Statului Major al armatei ruse, general-locotenentul Aleksii Kim, a precizat Ministerul Apărării rus.

Negocierile pentru prelungirea acordului pentru cereale vor începe într-o săptămână

ACTUALIZARE 12:50 Negocierile privind prelungirea coridorului pentru cereale prin Marea Neagră vor începe într-o săptămână, a anunţat vineri ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina Iuri Vaskov, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

După ce forţele sale au invadat Ucraina, Rusia a aplicat o blocadă asupra porturilor din zona Odesa, principalul punct de încărcare a cerealelor ucrainene destinate exportului.

La finalul lunii iulie, blocada a fost ridicată în cazul a trei porturi ucrainene la Marea Neagră, în virtutea unui acord încheiat în Turcia de Moscova şi Kiev, cu medierea Naţiunilor Unite.

Acordul a fost extins cu încă 120 de zile în luna noiembrie şi ar urma să expire în martie, dar Rusia a lăsat să se înţeleagă că doreşte schimbarea unor aspecte ale acordului şi a cerut ridicarea sancţiunilor care îi afectează exporturile de cereale.

„Negocierile referitoare la prelungirea coridorului pentru cereale vor începe într-o săptămână şi vom înţelege poziţiile tuturor părţilor”, a spus ministrul Iuri Vaskov într-o conferinţă pe teme agricole.

„Cred că va prevala raţiunea şi coridorul va fi extins”, a adăugat oficialitatea ucraineană.

Vaskov a adăugat, fără a oferi detalii, că presiunile exercitate asupra Rusiei vizează nu doar prelungirea coridorului, dar şi îmbunătăţirea modului în care ea lucrează.

„Vedem că inamicul începe să pună condiţii. Înţelegem că va fi dificil - aşa cum a fost şi în noiembrie” 2022, a explicat reprezentantul Kievului.

Iniţiativa Cereale pe Marea Neagră (BSGI) a creat un coridor de tranzit pe mare şi a fost menită să soluţioneze penuria alimentară la nivel mondial, clienţii exporturilor de cereale ucrainene fiind unele dintre cele mai sărace ţări din lume. Ţări în curs de dezvoltare, precum Somalia şi Eritreea, se bazează şi ele masiv pe importuri de grâu din Rusia.

Kievul a acuzat în mod repetat Rusia de întârzierea inspecţiilor vaselor ce transportă produse agricole ucrainene, ceea ce a dus la pierderi pentru producători. Moscova a respins acuzaţiile, susţinând că îşi respectă toate obligaţiile care îi revin în virtutea BSGI.

Până la data de 13 februarie, exporturile de cereale ucrainene în sezonul 2022-2023, care se încheie în iunie, scăzuseră cu 29% până la 29,2 milioane de tone, ca urmare a dificultăţilor logistice cauzate de invazia rusă, dar şi a unei recolte mai mici.

Sindicatul producătorilor de cereale ucraineni UGA a estimat că producţia de cereale în 2023 va fi în jur de 64,8 milioane tone, faţă de 72,7 milioane tone anul trecut. Exporturile de grâu ucrainene ar putea atinge 14 milioane tone, iar cele de porumb 20 milioane tone.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

SUA încurajează Ucraina să atace instalații militare rusești din Crimeea

ACTUALIZARE 12:02 Statele Unite ale Americii consideră că peninsula ucraineană Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, ar trebui cel puţin demilitarizată, iar Washingtonul consideră legitime atacurile ucrainene asupra unor ţinte militare de pe acest teritoriu, a transmis subsecretarul de stat al SUA, Victoria Nuland.

Crimeea - care include portul Sevastopol, unde este staţionată Flota Rusiei la Marea Neagră - este considerată de către diplomaţi occidentali şi ruşi drept principalul punct critic al războiului din Ucraina, notează Reuters, potrivit Agerpres. „Nu contează ce decid ucrainenii în legătură cu Crimeea în ceea ce priveşte unde anume aleg să lupte etc., Ucraina nu va fi sigură decât dacă în Crimeea se va produce minimum, minimum o demilitarizare”, a declarat Victoria Nuland la Carnegie Endowment for International Peace, în Washington.

Zelenski exclude orice acord de pace care implică vreo cedare teritorială Rusiei

ACTUALIZARE 11:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski exclude orice acord de pace cu Rusia care să implice vreo cedare către aceasta din teritoriul Ucrainei, transmite joi agenţia EFE, citând dintr-un interviu pe care liderul ucrainean l-a acordat postului BBC.

„Orice compromis teritorial ne va transforma într-un stat mai slab”, consideră Zelenski, care mai crede că „armele sunt singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege”.

„Nu este o problemă de compromis în sine. Nu ne este frică de ele, în viaţă facem milioane de compromisuri. Dar întrebarea este „cu cine ?”. Compromisuri cu (preşedintele rus Vladimir) Putin ? Nu, pentru că nu există încredere”, a indicat preşedintele ucrainean.

În interviul acordat înaintea împlinirii unui an de la lansarea campaniei militare ruse contra ţării sale, Zelenski a estimat că ofensiva militară rusă de primăvară a început deja. „Atacurile ruse vin deja din mai multe direcţii”, a remarcat el, exprimându-şi speranţa că vecinul belarus aliat al Moscovei „nu se va alătura” războiului. Dar „dacă o face, vom lupta şi vom supravieţui”, a continuat el, avertizându-l cu acest prilej pe omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko că ar face „"o greşeală enormă” dacă ar permite din nou armatei ruse să folosească teritoriul Belarusului pentru a ataca Ucraina.

Pe de altă parte, Zelenski a reafirmat dorinţa sa ca Ucraina să continue apropierea de UE, atât în ce priveşte „valorile” cât şi legăturile economice. „Acesta este drumul pe care-l alegem”, dar Ucraina are nevoie în acelaşi timp de „garanţii de securitate” şi „armele moderne” sunt singurele care pot „accelera” drumul către pace, a mai spus preşedintele ucrainean, reiterând cererile sale adresate ţărilor occidentale să ofere Ucrainei mai multe arme şi muniţii.

El sugerase anul trecut în decembrie ceea ce a denumit a fi un „plan de pace” în 10 puncte, pe care l-a discutat, printre alţii, şi cu preşedintele SUA, Joe Biden. Zelenski cerea Rusiei în acest plan să-şi retragă trupele din toate teritoriile ucrainene, inclusiv din Crimeea, şi să fie restabilite frontierele de stat ale Ucrainei, aşadar Moscova să accepte înfrângerea.

Kremlinul a declarat în repetate rânduri că este deschis negocierilor de pace cu Ucraina, dar că nu vede nicio dorinţă din partea Kievului de a face acelaşi lucru şi a acuzat Ucraina că s-a retras de la negocieri, după ultimele tratative desfăşurate în martie anul trecut, pentru că aşa i-ar fi cerut Washingtonul.

Trupele ruse desfăşoară în prezent în estul Ucrainei o ofensivă în care avansează constant, dar foarte lent şi cu preţul unor mari pierderi în oameni şi echipamente.

Atacurile rușilor din ultima zi au ucis 9 oameni și au rănit alți 24 în 7 regiuni ucrainene

ACTUALIZARE 10:48 Forțele ruse au atacat în ultima zi 7 regiuni ucrainene iar 9 oameni au murit și 24 sunt răniți, transmite Kyiv Independent.

Rusia a lovit 16 așezări și o comunitate din regiunea Donețk, atacuri în urmă cărora 5 civili au murit iar alți 10 au fost răniți, potrivit guvernatorului Pavlo Kirilenko.

Statul major general al Forțelor Armate ucrainene a raportat că Rusia a lansat 24 de atacuri aeriene și peste 50 de atacuri cu sisteme de salve de rachete pe 16 februarie.

Ministerul britanic al Apărării: 60.000 de soldați ruși au murit de la începutul invaziei

Ministerul britanic al Apărării susține că 60.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei din Ucraina, care săptămâna viitoare marchează un an de război. Totodată, instituția transmite că numărul victimelor „a crescut semnificativ din septembrie 2022, atunci când a fost impusă «mobilizarea parțială»”.

Recruții din închisori folosiți de Wagner ar fi înregistrat decese la unul din doi bărbați.

Zelenski: Prioritare sunt menținerea situației pe front și pregătirea pentru orice pas de escaladare al inamicului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în mesajul său nocturn de joi că prioritatea sa în acest moment este de a rezista atacurilor ruse și de a se pregăti pentru o eventuală contraofensivă.

„Menținerea situației pe front și pregătirea pentru orice pas de escaladare al inamicului – aceasta este prioritatea pentru viitorul apropiat”, a spus acesta.

Oficiali NATO au discutat săptămâna aceasta nevoia de mai mult echipament militar pentru Kiev, iar Marea Britanie și Polonia au căzut de acord, după ce liderii lor s-au întâlnit joi, ca sprijinul să fie sporit.

Oficialii americani au sfătuit Ucraina să amâne orice contraofensivă până când ajung livrările SUA de armament sunt desfășurate iar antrenamentele au fost efectuate.

Zelenski, Scholz şi Macron deschid Conferinţa de securitate de la Munchen

Conferinţa de securitate de la Munchen (MSC) se deschide vineri cu un mesaj video al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi discursuri ale cancelarului german Olaf Scholz şi preşedintelui francez Emmanuel Macron, transmite DPA.

La reuniunea anuală din Bavaria, unde se discută despre teme de actualitate privind apărarea şi securitatea, participă invitaţi din 96 de ţări, conform Agerpres.

Principalul subiect de pe agenda conferinţei din acest an este războiul din Ucraina, de la a cărui lansare se împlineşte un an în 24 februarie. Pentru a doua oară consecutiv, la MSC nu va participa niciun reprezentant al conducerii Federaţiei Ruse. Anul trecut, a existat o invitaţie pe numele ministrului de externe Serghei Lavrov, care a decis să nu participe, gest care la acel moment a fost interpretat drept un semnal că decizia de lansare a invaziei ruse asupra Ucrainei fusese deja luată.

Ediţia din acest an este prezidată pentru prima oară de Christoph Heusgen, fost consilier pentru politică externă al fostului cancelar german Angela Merkel. El şi-a explicat decizia de a nu invita o delegaţie rusă spunând că nu doreşte să le ofere preşedintelui rus Vladimir Putin şi guvernului său o platformă pentru propaganda lor.

Spre deosebire de anii precedenţi, au fost excluşi de pe lista invitaţilor oficialităţi iraniene şi reprezentanţi ai partidului extremist „Alternativa pentru Germania”.

Participanţii includ 40 de şefi de stat sau de guvern şi aproape 100 de miniştri.

Printre alţi vorbitori în prima zi a evenimentului se află vicepreşedinta Statelor Unite, Kamala Harris.

În marja reuniunii, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz vor avea o întrevedere în care vor aborda situaţia din Kosovo.

Ulterior, cei doi lideri se vor întâlni cu preşedintele polonez Andrzej Duda, în aşa-numitul format al Triunghiului Weimar.

Potrivit wesbite-ului conferinţei, cea de-a 59-a ediţie a MSC va fi găzduită de hotelul Bayerischer Hof din Munchen. Timp ce trei zile, MSC va oferi încă o dată o platformă unică pentru dezbateri la nivel înalt cu privire la provocările la adresa securităţii mondiale actuale. La aproape un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, MSC 2023 va reprezenta şi un prilej de a analiza coeziunea alianţei şi angajamentul politic faţă de ordinea internaţională bazată pe reguli.

La MSC 2023 vor fi prezenţi peste 450 decidenţi din întreaga lume, printre care şefi de stat, prim-miniştri, miniştri, personalităţi internaţionale şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi ai mediului de afaceri, jurnalişti şi profesori universitari.

Italia cere Chinei "să facă presiuni" asupra Moscovei pentru o "pace justă" în Ucraina

Ministrul italian de externe Antonio Tajani i-a cerut joi ministrului chinez de externe Wang Yi, în vizită la Roma, să "facă presiuni" asupra Rusiei pentru a se ajunge la o "pace justă" în Ucraina, informează Agerpres.

"China trebuie să joace un rol fundamental pentru a ne îndrepta spre pace", a afirmat Antonio Tajani.

"Sunt sigur că Beijingul este gata să se angajeze în acest sens", a adăugat el, în contextul în care Wang Yi urmează să plece la Moscova după turneul său european.

Editor : A.C.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

FOTO Diferență de la cer la pământ! Cum au lăsat kosovarii vestiarul pe Arena Națională, după scandalul de proporții

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Contactele lui Elon Musk cu oficiali ruşi ar trebui investigate de Pentagon, cer doi senatori democraţi

„Nu ne vom lăsa şantajaţi.” Reacția cancelarului Karl Nehammer după ce Rusia a anunțat că oprește livrările de gaze către Austria

Războiul din Ucraina „se va încheia mai repede” sub administrația Trump, avertizează Zelenski

Relația lui Elon Musk cu Rusia și Putin ar trebui investigată de Pentagon. Doi senatori democrați cer ca miliardarul să fie anchetat

Partenerii noștri