Ministerul Finanțelor se împrumută în dolari. Cât a obținut la primele obligațiuni după confirmarea ratingului de țară de către S&P

Deficitele masive ale pandemiei se finanțează și cu dolari. Ministerul de Finanțe a ieșit marți cu două emisiuni de obligațiuni în monedă americană. Sunt două împrumuturi cu termene lungi, de 10 și 30 de ani, iar  Trezoreria a luat 3,3 miliarde de dolari.

Ofertele au curs gîrlă până la ora 16:30 când s-a închis. Se adunaseră 8 miliarde puse pe masă de investitori, cu o solicitare mai mare pentru maturitatea de 30 de ani. Finanțele au tras 1,2 miliarde prin obligațiunile la 10 ani și 2 miliarde prin cele la 30.

Pentru obligațiunile la 10 ani randamentul mediu era mid swap plus 240 de puncte de bază, ceea ce ar da undeva aproape de 3,15%.

La împrumutul pe 30 de ani era un randament fix, de 4%.

De ce s-a împrumutat statul în dolari?

În ambele cazuri, costurile sunt mult mai mici decât valorile indicative la care statul era dispus să se împrumute: mid swap plus 265 de puncte la 10 ani și în jur de 4,2% pe 30 de ani. Sunt costuri mult mai mici și față de precedentul împrumut în dolari, făcut în 2018. Atunci a fost peste 5%, dar și condițiile sunt altele. Nu are relevanță o comparație.

Împrumuturile în dolari sunt mai puțin utilizate. Prezintă în primul rând un risc valutar. Iar euro-dolar a fost destul de volatil în ultima perioadă. Un hedging deștept, adică acoperirea printr-un contract, anulează o eventuală bătaie de cap.

Dincolo de acest risc valutar, acum, împrumutul în dolari e ceva mai ieftin decât cel făcut recent în euro. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care s-a optat pentru moneda americană.

Apoi mai e și situația complicată în care România a avut deja în acest an două runde de împrumuturi externe în euro, prin care a atras 6,3 miliarde de euro. Deja s-a cam făcut plinul, cel puțin pentru moment, pe piața europeană.

Iar necesarul de finanțare în acest an este uriaș.

De câți bani ar avea nevoie statul

Până acum, dacă ar fi să luăm indicativ și acest împrumut în calcul, Ministerul de Finanțe a atras undeva în jur de 85 de miliarde de lei de pe piețele interne și externe. Și abia suntem la jumătatea anului. E drept că și pe piața internă au fost luni în care s-a tras dublu sau aproape dublu față de sumele anunțate. E asigurată finanțarea într-o perioadă care poate fi considerată bună.

Însă și banii necesari sunt mulți. În acest an sunt 46 de miliarde de lei împrumuturi care trebuie rostogolite, la care se adaugă mai apoi deficitul, care, pe bugetul rectificat, cu un deficit de 6,7% din PIB, ar fi de 72,5 miliarde de lei. Deci pe acest plan vechi, ar fi nevoie de împrumuturi de aproape 120 de miliarde de lei. Din care statul și-a asigurat 85 de miliarde.

Dar deficitul nu are cum să fie doar 6,7%. Mai degrabă cuprins între 9 și 10% din PIB. Ceea ce ar face ca întreg necesarul, inclusiv refinanțările, să fie cuprins între 140 și 145 de miliarde de lei. Cam ustură, când cifrele ajung la astfel de niveluri. Dar contextul este special.

Resursele interne sunt totuși limitate. Mai cumpără BNR titluri din piața secundară și mai oferă lichiditate, dar o face totuși cu măsură. Chiar cu măsură mică. Nici pe piața externă nu se poate merge la nesfârșit, pentru că ieșiri repetate arată că e o problemă de finanțare, costurile sunt mai mari, iar ofertele mai puține.

Emisiunile de marți, 7 iulie 2020, sunt primele după reconfirmarea ratingului de către Standard and Poor's. Și a contat, pentru că randamentele au fost decente.

Editare web: Luana Păvălucă

• Etichete:
• ministerul de finante
• rating tara
• imprumuturi romania
• imprumuturi dolari
• criza economica pandemie
• deficit 2020

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei