Live

Fiscul ia la puricat obligațiile CASS de acum cinci ani. Sunt vizați un milion de români

Data actualizării: Data publicării:

Deși suntem în 2018, Fiscul calculează de abia acum sumele datorate de români cu titlul de Contribuții de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) pentru anul 2013. Avocatul Gheorghe Piperea vorbește de un abuz al Fiscului în relația acestuia cu sute de mii de contribuabili. Situația face ca CASS să nu mai fie deductibilă la stabilirea impozitului pe venit.

Cel mai important aspect al relei-credințe şi al crasei incompetențe a Fiscului român este, însă, potenţialul ridicat de răpire a dreptului asiguratului de a trece CASS în categoria cheltuielilor deductibile, care reduc impozitul pe venit, spune avocatul într-o postare, vineri, pe pagina sa de socializare.

Gheorghe Piperea mai spune că din 2013 până în prezent, fiscul român nu a făcut minimul efort de a calcula sumele anuale finale pe care persoanele care realizează venituri din activităţi independente le datorează cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate (CASS).

În această perioadă mulți români primesc decizii de impunere privind plata CASS pe anul 2013, adică pentru acum cinci ani! Obligațiile fiscale se prescriu după cinci ani așa că Fiscul să grăbește a le trimite pentru a nu se împlini termenul menționat.

„Fiscul român nu numai că şi-a încălcat rolul activ şi obligaţia de informare a contribuabilului, dar a fost şi de o crasă incompetenţă şi de o rară rea-credinţă, lăsând aceste sume, ignorate de contribuabil, să se acumuleze pentru a fi “impozitate” dintr-un singur foc, urmând a fi achitate în termen de 60 de zile de la comunicarea dispoziţiei de impunere, cu consecinţa probabilă a falimentului asiguratului (faliment care implică şi salariaţii săi, care vor rămâne pe drumuri, vulnerabili la executările silite ale băncilor la care au făcut credite în considerarea jobului la aceşti independenţi, viitori faliţi”, spune avocatul

Redăm cele mai importante părți ale postării sale:

Este în curs de derulare procesul de impunere cu CASS şi de executare silită a persoanelor care realizează venituri din activităţi independente şi din profesii liberale. Vorbim de circa 400 de mii de persoane – avocaţi, desigur, practicieni în insolvenţă, executori, notari, experţi contabili, evaluatori, consultanţi, medici, farmacişti, arhitecţi, instructori auto sau sportivi, ziarişti freelanceri - pe scurt, cam tot ceea ce înseamnă coloana vertebrală a societăţii, clasa de mijloc. La care trebuie adăugaţi încă cca 600 de mii de salariaţi care au loc de muncă la aceşti independenţi, în curând falimentaţi de stat.

Din 2013 până în prezent, fiscul român nu a făcut minimul efort de a calcula sumele anuale finale pe care persoanele care realizează venituri din activităţi independente le datorează cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate (CASS).

Începând din 2012, după înţeleapta idee a dlui Ponta, CASS a trecut în gestiunea Fiscului. De atunci încolo, odată cu impozitul pe venit, am primit toţi şi “impunerea” cu cass, pe acelaşi formular.

Dacă, în privinţa impozitului pe venit, modul de declarare şi de regularizare a devenit destul de notoriu (se declară, la început de an, un buget estimat de venituri şi cheltuieli, pe baza căruia se calculează un impozit provizoriu, iar la finalul anului fiscal se depune o declaraţie finală de venituri brute, pe baza căreia se emite decizia de impunere finală), în privinţa cass nu s-a putut face niciodată regularizarea, întrucât competenţii de la fisc şi de la casele publice de asigurări de sănătate nu au reuşit să transfere bazele de date cu asiguraţii de la casele de sănătate la fisc.

În orice caz, niciodată integral şi corect, aşa cum ne-a arătat chiar CJUE în cauza „Bara contra României”. Pentru că se apropie finalul termenului de prescripţie, competenţii de la fisc au început, încă din decembrie anul trecut, să trimită decizii de impunere conţinând sumele de plată cu titlu de regularizări ale cass pe anii 2013-2017.

Nu sunt deloc convins că bazele de date, documentele şi informaţiile necesare au fost complete şi corecte (s-a văzut asta în 2016, când ANAF-ul dlor Doros şi Ciolos au emis o listă a ruşinii cu cetăţeni certaţi cu fiscul, care s-a dovedit plină de oribile greşeli şi jenante inadveretente).

Ce este mai important, însă, rezultă din următoarele :

  • CASS este o contribuție, şi nu un impozit sau o taxă, ceea ce înseamnă că nu poate, legal şi constituţional, să fie confundată cu impozitul şi să figureze pe aceeaşi dispoziţie de plată a obligaţiilor bugetare ca şi impozitul; cass nu este nici impozit, nici taxă, întrucât presupune o contraprestaţie echivalentă sistemului public de sănătate, în schimbul plăţii sale de către asigurat; cei care sunt scutiţi de cass primesc de la sistemul public serviciile de sănătate (inclusiv medicamente gratuite sau compensate) în baza principiului solidarităţii, dar nici acest aspect nu transformă contribuţia noastră în impozit sau taxă, întrucât refuzul plăţii cass nu se sancţionează doar cu executarea silită şi cu penalităţile, ca în cazul impozitelor şi taxelor, ci şi cu refuzul prestaţiilor de asigurări de sănătate, exact ca în cazul asigurărilor de bunuri;

  • Fiscul ar fi putut face aceste regularizări imediat, începând din 2013, întrucât veniturile persoanelor vizate, în considerarea cărora se calculează cass, sunt precis determinate la finalul anului fiscal; nefăcând minimul efort de efectua regularizarea cass după aceleaşi principii ca şi la regularizarea impozitului pe venit, fiscul român nu numai că şi-a încălcat rolul activ şi obligaţia de informare a contribuabilului, dar a fost şi de o crasă incompetenţă şi de o rară rea-credinţă, lăsând aceste sume, ignorate de contribuabil, să se acumuleze pentru a fi “impozitate” dintr-un singur foc, urmând a fi achitate în termen de 60 de zile de la comunicarea dispoziţiei de impunere, cu consecinţa probabilă a falimentului asiguratului (faliment care implică şi salariaţii săi, care vor rămâne pe drumuri, vulnerabili la executările silite ale băncilor la care au făcut credite în considerarea jobului la aceşti independenţi, viitori faliţi);

  • Cel mai important aspect al relei-credinte şi al crasei incompetente a fiscului român este, însă, potenţialul ridicat de răpire a dreptului asiguratului de a trece cass în categoria cheltuielilor deductibile, care reduc impozitul pe venit (*art 75 din Codul fiscal, care dispunea ca deductibilitatea cass se acordă de către Fisc la momentul emiterii Deciziei de regularizare a sănătăţii, a fost abrogat, de unde posibila concluzie că această cheltuială nu ar mai fi deductibilă, ceea ce ar fi un dezastru).

  • Deciziile de “impunere” au început să fie emise din decembrie anul trecut, imediat după ce, în 2017, legiuitorul a decis ca CASS să nu mai fie integral deductibil din punctul de vedere al veniturilor impozabile; dacă deciziile de “impunere” cu CASS regularizat ar fi fost emise la timp, încă din anul 2013, atunci asiguratul ar fi avut dreptul care i se cuvine, de a trece aceste contribuţii la cheltuieli deductibile; fiind emise decizii de “impunere” după 2017, dreptul de deducere nu mai există; în acest fel, indirect, CASS a fost transformat într-un impozit, ceea ce este contrar legii şi chiar Constituţiei; în plus, indirect, se probează ceea ce eu am susţinut încă din 2014, că acest CASS este, de fapt, un impozit mascat, lucru negat vehement de fisc şi ignorat cu graţie de instanţele de contencios administrativ, în special de Curtea de apel Bucureşti (...) de ce nu există nicun protest, nici măcar judiciar, al celor care sunt atât de amical şi de elegant trataţi de fiscul român, acelaşi care uită, de regulă, să pretindă venituri publice de la corporaţiile care practică “optimizarea” fiscală şi de la companiile de stat evazioniste?”

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

”România părea că e Andorra”. A văzut tragerea la sorți din Liga Națiunilor și nu s-a abținut: ”Acolo îi e locul”

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Luptă în instanță pentru zahărul din cafea. Mii de firme s-au trezit cu decizii de impunere, iar unele au dat statul în judecată

Sub 20% dintre cererile de amnistie fiscală au fost aprobate de ANAF. Câți bani a recuperat statul din datoriile vechi

Nouă obligație fiscală pentru firmele mici, de la 1 ianuarie

ANAF a primit peste 100.000 de cereri de amnistie fiscală. Câți bani vrea să strângă Ministerul de Finanțe

Partenerii noștri