Sistemul Energetic Naţional, sub presiune din cauza caniculei și secetei. Burduja: E atipic. Nu există riscul unor avarii generalizate
Specialiştii de la Transelectrica şi Dispeceratul Energetic Naţional, alături de operatorii din distribuţie, l-au asigurat pe ministrul Energiei, Sebastian Burduja, că nu există un risc asupra echilibrului în Sistemul Energetic Naţional (SEN) sau riscul unor avarii generalizate pe zone largi, a declarat, luni, oficialul din Guvern, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.
„Am participat la şedinţa comandamentului de vară întrunită tocmai pentru că avem de-a face cu o situaţie deosebită din punct de vedere al condiţiilor meteorologice. Oameni cu experienţă foarte îndelungată în sectorul energetic au spus că este atipic, ca să fiu delicat, să ai zi după zi de temperaturi de peste 40 de grade şi pentru luna iulie, mai ales această perioadă de caniculă prelungită. Este cu totul şi cu totul special în Sistemul Energetic Naţional. Am discutat pe două paliere: pe de o parte din perspectiva consumului şi producţiei, să ne asigurăm că facem tot ceea ce este posibil pentru a acoperi cât mai mult din consum din producţia internă şi, pe de altă parte, a ne asigura că reţelele de transport şi distribuţie energie electrice sunt în bună stare de funcţionare.
Transformatoarele şi alte echipamente sunt întreţinute cu grijă şi echipele de intervenţie sunt în teren pentru ca eventualele avarii punctuale locale să fie rezolvate în cel mai scurt timp. Am toată încrederea în specialiştii de la Transelectrica şi Dispeceratul Energetic Naţional, în operatorii din distribuţie. Toţi m-au asigurat că nu există un risc asupra echilibrului sistem energetic naţional sau riscul unor avarii generalizate pe zone largi”, a spus Burduja.
Oficialul a adăugat că, din cauza temperaturilor ridicate, pot apărea anumite probleme strict locale, ce pot fi rezolvate rapid.
Potrivit ministrului, în cadrul şedinţei Comitetului interministerial, s-a discutat şi pe tema producţiei şi a consumului de energie.
„Aşa cum vă spuneam, ca urmare a eforturilor pe care le-am depus cu toţii în ultimele zile, am reuşit să creştem producţia cu aproximativ 400 de megawaţi. Mă refer la un grup de la Işalniţa - cu aproape 250 de megawaţi, la Paroşeni - aproape 100 de megawaţi, la CET Bucureşti Sud - cu 50 de megawaţi.
Căutăm în continuare soluţii prin care să creştem, mai ales pe perioadele ridicate, în vârful de consum de seară când înregistrăm un deficit şi preţuri ca atare pe pieţe, după cum aţi văzut, să putem să creştem producţia hidro. Deşi este un an foarte secetos, cel mai secetos din ultimul deceniu, avem un grad de umplere satisfăcător, de peste 80%, în lacurile de acumulare. Trebuie să ştiţi că în jur de 70% din producţia hidro este pe curs de apă şi debitele sunt reduse, iar debitul Dunării este în scădere.
Se prefigurează o lună august deosebit de călduroasă. În general, istoric vorbind, în septembrie, de asemenea, avem o lună secetoasă şi ca urmare a acestor factori trebuie să fim prudenţi în a utiliza capacitatea din lacurile de acumulare”, a menţionat demnitarul.
Şeful de la Energie a punctat faptul că Transelectrica a amânat anumite lucrări de intervenţii asupra reţelei pentru a avea o disponibilitate maximă a reţelei de la noi din ţară.
„Este important să avem şi interconexiuni cu ţările vecine. Dacă n-am fi avut aceste interconexiuni, cu siguranţă preţurile ar fi fost şi mai mari, deşi în spaţiul public s-a spus că importurile duc la creşterea preţurilor. Este un neadevăr. Faptul că avem acces la energie de import a pus presiune în scădere pe preţ, deci acesta a fost un lucru bun. Sigur că sunt şi factori care nu sunt în controlul nostru. De exemplu, există lucrări ample de intervenţie pe partea ungară, de la Peci până la staţia de pe graniţă şi acelea nu au putut fi amânate. Se înlocuiesc stâlpii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că avem o capacitate de import mai mică din Ungaria. Dacă vă uitaţi la harta cu preţuri, veţi vedea că pe acest flanc estic avem preţuri mai mari. Şi în Ungaria sunt preţuri mari, chiar mai mari decât în România, dar şi la noi, şi în Bulgaria şi în Polonia, oarecum, deci în toată regiunea”, a explicat Sebastian Burduja.
Ministrul de resort a atras atenţia asupra faptului că „suntem în această situaţie în care mai căutăm 50 de megawaţi aici, 200 de megawaţi dincolo, este consecinţa unor decenii în care statul nu a investit în sectorul energetic”.
„Sunt cele două unităţi de la Cernavodă pornite, bineînţeles, înainte de Revoluţie. Avem ceva megawaţi în hidrocentrale şi o investiţie privată la Brazi, mai semnificativă, plus ce s-a făcut pe regenerabile. Dar din 22.000 de megawaţi cu care am pornit în etapa post-decembristă, am rămas practic cu jumătate de producţie în bandă. Deci, statul şi-a înjumătăţit capacitatea de producţie. Când am venit la minister şi am spus trebuie să facem proiectul Tarniţa - Lăpuşteşti, nu puţini au fost cei care au spus «Nu se poate». Vedem, astăzi, ce important ar fi fost proiectul Tarnița - Lăpuşteşti.
Am spus şi săptămâna trecută că trebuie declarat de importanţă strategică naţională, să putem deroga de la orice prevederi atât cât ni se permite în constrângerile actuale şi să putem avea această capacitate de echilibrare a sistemului. De asemenea, modernizarea Vidraru se întâmplă la a şasea încercare. Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, unde ne pregătim de intrarea în faza a doua şi ne dorim foarte mult să avem o ofertă corectă în procedura de achiziţie publică şi să putem înainta cu acel consorţiu care ştiţi bine că, după foarte multă trudă, s-a format între canadieni, italieni şi cele două firme din Statele Unite”, a susţinut Burduja.
Totodată, demnitarul a dat asigurări că marile proiecte energetice merg înainte.
„Investiţiile din finanţări nerambursabile, de 13,6 miliarde de euro, au fost contractate. Am adus aceşti bani în România, dar din păcate, lucrurile nu se vor întâmpla de azi pe mâine. Un lucru important este că mizăm foarte mult pe stocarea în baterii. Până la finalul anului vom avea 100 de megawaţi stocare în baterii, până la finalul anului viitor, 500 de megawaţi stocare în baterii.
Din finanţările pe care ministerul a reuşit să le aducă, vorbim de minimum 280 de milioane de euro la dispoziţia beneficiarilor care îşi vor instala astfel de capacităţi. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facem microcentrale cu acumulare prin pompaj, care au o durată de exploatare de trei-cinci ori mai mare decât bateriile şi care, din păcate, şi durează ca timp mai mult”, a afirmat Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a participat, luni, la şedinţa Comitetului interministerial dedicat sectorului energetic. Pe agenda discuţiilor s-au aflat subiecte, precum: analiza situaţiei actuale din sistemul energetic naţional; impactul condiţiilor meteorologice şi soluţiile necesare; evoluţia consumului şi producţiei pe termen scurt şi mediu.
Editor : A.C.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News