„Prețurile la energie nu au crescut niciodată atât de repede”. Criza energetică globală este doar la început, avertizează analiștii
Creșteri astronomice ale prețurilor la gazele naturale, prețuri tot mai mari ale cărbunelui și previziuni în creștere pentru prețul petrolului, care ar putea ajunge la 100 de dolari barilul. Criza energetică globală cauzată de vreme și o creștere a cererii se înrăutățește, provocând îngrijorări înainte de iarna care se apropie. Guvernele din întreaga lume încearcă să limiteze impactul asupra consumatorilor, dar recunosc că este posibil să nu poată preveni creșterea facturilor, se arată într-o analiză CNN.
O presiune suplimentară asupra guvernelor este dată de tranziția către energia verde, în timp ce liderii mondiali se pregătesc pentru summitul privind clima, din luna noiembrie.
În China, întreruperile de energie pentru cetățeni și companii au dus la o criză gravă, în timp ce în India centralele electrice caută cărbune. Avocații consumatorilor din Europa solicită interzicerea deconectărilor de la electricitate și gaze, dacă clienții nu își pot plăti la timp facturile.
„Acest șoc al prețurilor este o criză neașteptată într-un moment critic”, a declarat miercuri comisarul pe Energie al Uniunii Europene, Kadri Simson, confirmând că blocul va încerca să găsească un răspuns politic pe termen lung săptămâna viitoare. „Prioritatea imediată ar trebui să fie atenuarea impactului social și protejarea consumatorilor vulnerabili.”
În Europa, gazele naturale se tranzacționează acum la echivalentul a 230 de dolari pe baril, în termeni de petrol, în creștere cu peste 130% de la începutul lunii septembrie și de peste opt ori mai mare decât anul trecut.
În Asia de Est, costul gazelor naturale a crescut cu 85% de la începutul lunii septembrie, atingând aproximativ 204 dolari pe baril în termeni de petrol. Prețurile rămân mult mai mici în Statele Unite, un exportator net de gaze naturale, dar au ajuns până la cele mai ridicate niveluri din ultimii 13 ani.
India, țară extrem de dependentă de cărbune, a anunțat săptămâna aceasta că jumătate din centrale sale electrice pe bază de cărbune mai au stocuri doar pentru două zile sau chiar mai puțin
Toate acestea determină îngrijorarea băncilor centrale și a investitorilor. Creșterea prețurilor la energie contribuie la inflație, care era deja o preocupare majoră, deoarece economia globală este încă afectată de pandemia de COVID-19. Situația din timpul iernii ar putea agrava lucrurile.
Nu există o soluție rapidă
Criza își are originea în creșterea cererii de energie pe măsură ce economiile au început să își revină după pandemia de COVID-19 și din cauza unui sistem care este ușor perturbat de evenimente meteorologice sau probleme de aprovizionare.
O iarnă neobișnuit de lungă și rece la începutul acestui an a epuizat stocurile de gaze naturale din Europa. Creșterea cererii de energie a împiedicat procesul de refacere a stocurilor, care se întâmplă de obicei în primăvară și vară.
Cererea mare a Chinei pentru gazul natural lichefiat a făcut ca piețele GNL să nu poată umple golul. O scădere a exporturilor de gaze din Rusia a agravat problema.
„Creșterea actuală a prețurilor energiei în Europa este cu adevărat unică”, au transmis analiștii de la Societe Generale. „Prețurile la energie nu au crescut niciodată atât de repede. Și încă temperaturile sunt ridicate.”
Dinamica prețurilor transmite unde de șoc la nivel global. În Statele Unite, prețurile gazelor naturale au crescut cu 47% de la începutul lunii august. Lupta pentru cărbune declanșează, de asemenea, o creștere a prețului pe care multe companii europene trebuie să îl plătească pentru certificatele de carbon, astfel încât să poată folosi combustibili fosili.
În plus, criza energetică pune presiune pe prețul petrolului, care a atins maximul ultimilor șapte ani în Statele Unite în această săptămână. Bank of America a prezis recent că o iarnă rece ar putea împinge prețul țițeiului Brent, reperul global, la peste 100 de dolari pe baril. Prețurile nu au fost atât de mari din 2014.
Teoretic, Rusia ar putea fi parte a soluției. Miercuri, președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Rusia își poate crește producția, spunând că gigantul de stat Gazprom nu a „refuzat niciodată să mărească aprovizionarea consumatorilor săi, dacă depun oferte adecvate”.
Putin a exclus însă creșterea aprovizionării prin Ucraina pentru a se concentra pe conducta Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania și care așteaptă să fie certificată după ani de încercări americane de a se renunța la proiect.
Odată cu apropierea iernii, Europa are nevoie brusc de Putin după ani de confruntare și sancțiuni, iar asta îi întărește poziția în căutarea de concesii și descurajarea unor noi sancțiuni, notează Bloomberg.
Criză cu un cost
Cel mai bun scenariu, potrivit analiștilor, este că o iarnă cu temperaturi medii ar reduce impactul crizei energetice abia în al doilea trimestru al anului 2022.
Dar vremea severă din lunile următoare ar crea o presiune uriașă, în special în țările care se bazează foarte mult pe gazele naturale pentru producerea de energie, precum Italia și Regatul Unit. Marea Britanie se află într-o situație dificilă, deoarece nu are capacitate de stocare.
Creșterea accelerată a costurilor energetice, care nu prezintă semne de reducere, stârnește temeri în legătură cu inflația, care deja îi obligaseră pe factorii de decizie să ia în considerare cu atenție următorii pași.
Prețurile energiei din țările dezvoltate au crescut cu 18% în august, cel mai rapid ritm din 2008, potrivit datelor publicate marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Și asta a fost înainte ca situația să se deterioreze semnificativ în ultimele săptămâni.
Facturile mai mari la energie se vor resimți și în alte cheltuieli, de la îmbrăcăminte, la prețurile produselor alimentare, afectând revenirea după pandemie. Dacă întreprinderilor li se va cere să reducă activitatea pentru a conserva energia, acest lucru ar putea afecta și mai grav economia.
Există, de asemenea, îngrijorarea că volatilitatea prețurilor ar putea alimenta scepticismul public cu privire la finanțarea pentru tranziția energetică.
Guvernele care s-au angajat să reducă emisiile încearcă preventiv să transmită un mesaj ferm: trecerea la energia verde este o soluție, nu o problemă și va duce la diversificarea surselor de energie.
„Este foarte clar că, pe termen lung, este important să investim în surse regenerabile”, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Asta ne va oferi prețuri stabile și mai multă independență, deoarece 90% din gaz este importat în Uniunea Europeană”.
Editor : R.K.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News