Nou mamut energetic: Producția hidro ar putea fi unificată cu cea pe cărbune
Ministerul Energiei are în plan reorganizarea producţiei de energie prin înfiinţarea unei noi companii în care să fie incluse atât centralele pe cărbune, cât şi cele hidro. La nivel european există mari companii ce produc mixuri energetice, însă în cazul României există riscul ca povara producătorilor pe cărbune, nerentabilizați, să fie așezată pe umerii profitabilei companii Hidroelectrica.
Potrivit declarațiilor făcute marți de către Doru Vişan, secretar de stat în minister, România a importat din ce în ce mai multă energie în primele două luni de iarnă, ca urmare a preţului mare de pe piaţa internă, iar, dacă nu se regândeşte structura producţiei, vor fi la nesfârşit aceleaşi probleme.
Întrebat dacă soluţia la care se gândeşte este aceea de a combina producţia pe cărbune cu cea hidroelectrică, Vişan a răspuns: "Statul este acţionar şi la Hidroelectrica, şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă".
Modelul de business al marilor producători europeni de energie este vânzarea unui mix format din energie hidro, termo și chiar nucleară. Spre exemplu, RWE Germania își propune pentru 2020 să producă o treime din energie cu ajutorul cărbunelui, o altă treime din gaz, 11% nuclear, 6% din stocarea apei și 17% din energii regenerabile.
Cehii de la CEZ produceau acum câțiva ani 60% din energia produsă din cărbune însă își propuneau ca în 2040 ponderea să scadă la 20%, în favoarea energiei nucleare.
În România fiecare producător de energie de un tip îi concurează pe ceilalți. Cum energia nucleară sau hidro este mult mai ieftină decât cea pe cârbune apar frecvent dezechilibre atât la nivelul prețurilor practicate și a producției, cu impact negativ semnificativ asupra producătorilor de energie din resurse fosile.
Riscul este însă ca termocentralele, ale căror performanțe nu au fost îmbunătățite să ajungă pietre de moară de gâtul Hidroelectrica.
O treime din capacitatea energetică există doar statistic
Vişan a arătat că un studiu realizat de minister înainte de debutul sezonului rece a relevat faptul că, deşi statistic România dispune de capacităţi de producţie de 24.000 de MW, din acestea lipsesc 8.000 de MW.
"Din cei 24.000 MW, 8.000 lipsesc din cauza unor condiţii juridice, de finanţare, de condiţii de mediu, tehnice, nu mai sunt. Aceasta este realitatea de la care să plecăm în abordarea anului viitor. Aceşti 8.000 de MW trebuie să dispară ca licenţiere, pentru a veni cu investiţii în plus. Acest proces de delicenţiere este obligatoriu şi îl vom începe după aprilie", a explicat secretarul de stat.
Astfel că, în ultimii ani, au început situaţii de neacoperire a consumului, ca urmare a indisponibilităţii resurselor şi a capacităţilor.
În noiembrie, România a exportat 40-50 de MW, în decembrie importul a fost de 198 de MW, iar în ianuarie importul a crescut la 400 de MW.
"Cauzele sunt strict comerciale. Energia curge de la preţul mai mic spre preţul mai mare, aşa că trebuie să ne uităm în interior de ce s-a întâmplat. Cauza principală este dezechilibrul dintre cerere şi ofertă, cererea a fost mult mai mare în fiecare moment. Creşterea preţului la certificatul de emisii a avut şi ea o influenţă majoră. Ea nu a fost nici măcar anticipată. A crescut de la 7 euro la 25 de euro, cu o medie de 23 de euro în ultimele luni", a completat oficialul ministerial.
Astfel că în piaţă am avut un preţ marginal, dictat de cărbune, care şi-a internalizat costul cu certificatele de emisii şi, de aici, şi comportamentul celorlalţi participanţi la piaţă, care au pus la vânzare cantităţi mici cu preţuri mari, a subliniat Vişan. Toate acestea, completate de producţia mică de energie hidro şi eoliană, care sunt cele mai ieftine.
"Astfel că acoperirea consumului s-a făcut comercial din import, din zona Cehiei. Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. Cehia are companii pe mixt şi poate să livreze energie ieftină", a continuat el.
O altă idee enunţată de acesta este ca statul să răscumpere acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea la producătorii de energie.
"Această propunere va fi lansată în dezbatere publică. Este o variantă de lucru. Suntem conştienţi de dificultăţile care există, întrucât a mai existat această intenţie anii trecuţi, ajunsese într-un studiu foarte avansat şi a fost blocată", a mai spus secretarul de stat, la ZF Power Summit.
Sursa: Agerpres.ro, Digi24.ro
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News