Mircea Coșea: România este ca o colibă de chirpici în care ne luptăm foarte serios să avem o antenă parabolică și o baie cu jacuzzi

„România e o țară pe care astăzi pot să o asemăn cu o colibă de chirpici în care ne luptăm foarte, foarte serios ca să avem o antenă parabolică și o baie cu jacuzzi”, a declarat joi seara, la Digi24, profesorul de economie Mircea Coșea. „Nu ne gândim la fundația casei, nici la pereți. Deci, nu punem bazele dezvoltării noastre pe termen lung, nici pe termen mediu”, și-a explicat profesorul comparația poate un pic șocantă, dar plastică.

Iar pentru a-și ilustra afirmațiile, profesorul a invitat la o privire asupra Poloniei: „Să vedeți acolo model de gândire!”, spune Mircea Coșea.

Ce fac polonezii și noi nu?

„Știți că Polonia este cel mai mare exportator de ceai în China?! Cel mai mare exportator de ceai în China! Da, vând ceai chinezilor pentru că îl prelucrează superior, sunt diferite categorii de ceai.

Polonia a devenit al doilea producător și exportator de mere.

Polonia a devenit cel mai mare exportator de produse prelucrate din somon. Cumpără somonii din Norvegia și-i prelucrează ei, pentru că ei au investit în fabrici foarte moderne.

Poate o să râdă lumea, dar vreau să vă spun că polonezii sunt cei mai mari producători de melci, pe o piață foarte scumpă. Pentru cine mănâncă, noi nu mâncăm, dar francezii și alții mănâncă, sunt elemente de înaltă artă culinară. 

Toate lucrurile astea ce arată? Că au folosit niște crenele de piață. Au știut cum să intre pe crenelele acelea.

Ce, noi n-avem livezi de mere? De ce importăm mere din Polonia și nu le facem noi? Importăm și suc din Polonia!

Roșiile noastre, în programul acela „Tomata” care a fost, au fost cumpărate masiv de polonezi. Noi nu le prelucrăm, noi cumpărăm pasta de roșii din China, ca să facem mai departe ceva.

Sunt lucruri pe care dacă le spui, ca economist, te înroșești! Pentru că spui domnule, eu văd niște lucruri atât de grave, le spun, dar nu mă ascultă nimeni sau nu vor să mă asculte sau am luat-o eu razna!

O țară ca România, care are un asemenea potențial agricol, să ajungă în situația în care vin oamenii la Ministerul Agriculturii ca să ceară apă?! Care e prioritatea noastră astăzi, dacă se poate spune, numărul 1? Nu sunt autostrăzile! Sunt irigațiile! Pentru că fără irigații, pierdem agricultura, pierzând agricultura, suntem nimeni, că altceva n-avem!” - a arătat profesorul Mircea Coșea.

Cum au reușit polonezii?

„Europa Regiunilor” e un vechi ideal al Uniunii Europene. Politica regională e principala politică de investiții a UE și își propune să sprijine crearea de locuri de muncă, dezvoltarea durabilă și creșterea economică. Pe scurt, o modalitate de a oferi beneficiile UE direct cetățenilor săi.  Așa cum îi spune și numele, politica regională are ca scop să ajute la dezvoltarea regiunilor și să creeze interacțiunea pe plan local. Unele state membre au înțeles mai bine decât altele cum descentralizarea teritorială crește gradul de absorbție a finanțărilor prin politca regională. Polonia e una dintre aceste țări.

O uriașă reformă administrativă, implementată cu cinci ani înaintea aderării la Uniunea Europeană - acesta este unul dintre motivele pentru care Polonia a devenit între timp și cel mai mare beneficiar al fondurilor UE. Suma alocată în prezent, 77 de miliarde de euro, e triplă față de ceea ce primește România.

Totul a început în 1999, când structura teritorială a Poloniei a fost reorganizată pe trei niveluri: 16 regiuni, 380 de districte și aproape 2.500 de comune. Principalul beneficiu a fost că odată cu aderarea la Uniunea Europeană, guvernele regionale au avut un cuvânt greu de spus asupra modului în care sunt investiți banii europeni. La nivel local, erau cunoscute cel mai bine necesitățile comunității. Așa se face că din 2007, guvernele regionale se ocupă inclusiv de elaborarea și implementarea programelor operaționale.

În exercițiul bugetar 2007-2013, autoritățile regionale administrau un sfert din totalul fondurilor UE. În actualul exercițiu, cota a crescut la 40%, ba chiar 60%, dacă vorbim despre Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European. Asta s-a tradus printr-un grad mai mare de absorbție a fondurilor europene în comparație cu alte țări nou intrate în spațiul comunitar. Și pentru că banii sunt gestionați la acest nivel, și efectele investițiilor sunt mai ușor de perceput de către cetățeni.

Un sondaj de opinie realizat în 2017 arăta că 80% dintre polonezi știau despre proiectele cofinanțate de Uniunea Europeană, în condițiile în care media în UE era de 35%. În același timp, două treimi dintre ei spuneau că au beneficiat în mod direct de investițiile cu bani europeni.

Există și reversul medaliei. Scopul principal al politicii regionale, acela de a reduce decalajul economic dintre regiuni, nu pare să fi fost atins în Polonia. Chiar dacă zonelor mai sărace le revin mai mulți bani, diferențele în nivelul de trai se mențin.

În cea mai bogată regiune poloneză, PIB-ul pe cap de locuitor e mai mult decât dublu față de cel din cea mai săracă regiune. În plus, ritmul de dezvoltare pare să urmeze și o dispunere geografică. Regiunile estice, de la granița cu Belarus și Ucraina, sunt mai puțin prospere decât cele din restul țării.

Editor: Luana Păvălucă

• Etichete:
• fonduri europene
• polonia
• dezvoltare
• regionalizare
• descentralizare
• mircea cosea

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei