Datoriile nerecuperate din perioada comunistă. Țările de la care România mai are de primit peste 500 de milioane de dolari

România încă are de recuperat peste jumătate de miliard de dolari din exporturile și investițiile făcute de țara noastră înainte de decembrie 1989 în statele precum Irak, Cuba, Libia ori Coreea de Nord. Sute de milioane sunt pierdute, din cauza crizelor care afectează parte din țările datoare, a amnistiilor decise de instanțe internaționale ori a faptului că parte din aceste datorii nu sunt pur și simplu recunoscute.

Raportul anual privind recuperarea datoriilor de la țări din Asia, Africa și America Latină arată că, în 2021, țara noastră a reușit să recupereze aproape 54 de milioane de dolari.

Potrivit documentului întocmit de Ministerul Finanțelor, creanţele pe care România le avea de recuperat erau de puțin peste 550 de milioane de dolari americani, dintre care peste 307 milioane de dolari sunt recunoscute. E vorba de sume de recuperat din Irak, Congo, Coreea de Nord, Guineea și Mozambic. România are șanse mici de a recupera aproape încă pe atât, pentru că vorbim despre creanțe nerecunoscute, de la Sudan, Libia, Nigeria, Republica Centrafricană, Somalia și Tanzania.

Irakul are cea mai mare datorie la România, care înainte de 1989 a montat aici sonde de petrol, a construit șosele, căi ferate, fabrici de armament ori sisteme de irigații. Nicolae Ceaușescu avea o relație foarte apropiată cu Saddam Hussein, așa că România a cheltuit în total mai bine de 2,5 miliarde de dolari în acest stat. În 2005 instanțele internaționale au șters 80 la sută din valoarea creanței. De atunci, Irakul plătește tranșe anuale României, dar mai are de achitat aproape 300 de milioane de dolari.

Și cu Mozambic a reușit România să încheie o înțelegere de recuperare a creanțelor, chiar dacă și aici România a pierdut 90 la sută din sumă, în baza amnistiei internaționale. Pandemia a scutit statul african de plata ratelor, așa că mai avem de încasat aproape opt milioane de dolari.

În Sudan, România a construit fabrici, drumuri, clădiri rezidențiale, inclusiv clădirea parlamentului țării. A investit în tehnologie de extracție petrolieră, în total aproape 170 de milioane de dolari. Are cea mai mare datorie nerecunoscută, după ce vechiul Sudan s-a spart în două state separate - unul lipsit de resurse, iar celălalt prins între foamete și război civil.

Creanța Libia este poate cea mai cunoscută, după ce a făcut obiectul unui dosar penal. În anii ‘80, România a investit masiv în infrastructura civilă a statului magrebian, iar în schimb i s-a permis exploatarea unui uriaș zăcământ de petrol. Țara noastră a mai investit aproape 50 de milioane de dolari pentru pregătirea exploatării, prin Rompetrol, atunci companie de stat. După Revoluție, Guvernul a vândut zăcământul, pentru că, în realitate, nu avea resursele necesare exploatării țițeiului. A rămas să își recupereze investiția, prin Rompetrol. Compania a fost privatizată, iar statul român a recuperat creanța abia în 2014, când s-a încheiat procesul. De atunci, Libia este în război civil, așa că șansele de a demara negocieri pentru recuperarea creanței tind spre zero.

O situație aparte e legată de investițiile din epoca Ceaușescu în Cuba lui Fidel Castro. România a utilat o uzină de procesare a minereurilor de crom-nichel, iar creanța a fost agreată în 1,6 miliarde de ruble transferabile (23 milioane de dolari), folosită pentru comerț între statele comuniste din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). La negocierile de după 1989, poziția guvernului cubanez a fost de anulare 100% a datoriei, atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după desființarea Consiliului.

Editor : A.C.

• Etichete:
• comunism
• asia
• libia
• africa
• datorii romania

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei