Live

Cu depozitele pline, România speră să treacă iarna fără gaze din import. Pe viitor vrea să stocheze și mai multe gaze

Cristina Sbîrn Data actualizării: Data publicării:
Cu depozitele pline, România speră să treacă iarna fără gaze din import. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Cu cea mai mare cantitate de gaze înmagazinată vreodată, România privește cu încredere spre iarna care stă să înceapă. Circa 3,2 miliarde de metri cubi se află în cele șase depozite de gaze răspândite în toată țara. Dacă iarna nu va fi una geroasă, gazele din producția internă și cele din depozite ar putea fi suficiente. Ca să-și crească independența energetică în viitor, România va investi până în 2030 circa jumătate de miliard de euro în creșterea cu peste un miliard de metri cubi a capacității de stocare a gazelor naturale.

„Dacă va fi o iarnă foarte grea, dacă Republica Moldova ne va solicita sprijinul la un nivel pe care să nu-l putem acoperi din ceea ce avem stocat și din producție, avem opțiunea de a lua gaze din Azerbaidjan: 1 miliard de metri cubi pe care putem să îi tragem la nevoie. Sau o eventuală achiziţie a gazului sub formă lichefiată din Grecia, cel mai probabil, sau altă variantă”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Dacă însă iarna va fi ca cea trecută, România nu va avea nevoie de gaze din import. Ar fi de ajuns gazele din producția internă și cele din depozite.



România are în cele șase depozite de la Birciulești, Ghercești, Sărmășel, Urziceni, Bălăceanca și Târgu Mureș circa 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Este o cantitate mai mare ca cea de anul trecut.

Cinci dintre cele șase depozite sunt operate de Depogaz. Capacitatea de stocare a companiei a crescut anul acesta. Capacitatea lor de stocare a crescut anul acesta până la 2,97 de miliarde de metri cubi de gaze.

Depozitul de la Birciulești, din județul Dâmbovița, este cel mai mare din țară. Poate stoca până la 1,31 miliarde de metri cubi de gaze.  Are 60 de sonde, care merg până la o adâncime de 2.000 de metri. Sondele au dublu rol. Atunci când este sezonul de înmagazinare, până la 1 noiembrie, injectează gazul în depozit, iar atunci când vine iarna, în timpul sezonului rece îl extrag.

În această iarnă numai din acest depozit vor putea fi extrase până la 16 milioane și jumătate de metri cubi de gaze pe zi, spun șefii Depogaz. O cantitate similară va putea fi scoasă din celelalte 4 depozite operate de compania controlată de Romgaz. Producția internă de gaze poate ajunge și ea la 20-25 de milioane de metri cubi. Asta înseamnă că într-o zi normală de iarnă, în care consumul este în jur de 50-55 de milioane de metri cubi, nu va fi nevoie de importuri.

Investiții de sute de sute de milioane de euro pentru a stoca mai multe gaze



În următorii ani, se va investi masiv în creșterea capacității de stocare a gazelor naturale în depozitele de la Sărmășel, Ghercești, Bilciurești și Bălăceanca. În plus, va fi construit un nou depozit în zona orașului Fălticeni, din Moldova.

„Urmează acum o analiză geologică și se pare că structura Pocoleni este mai interesantă, costurile de realizare sunt mai reduse astfel încât să ne putem atinge obiectivul pe care ni l-am propus: crearea unui depozit de 250-300 milioane mc”, a declarat Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz

Astfel în 2030, România ar putea stoca în depozite peste 4 miliarde de metri cubi de gaze. E nevoie de investiții de aprox 475 de milioane de euro. Odată cu capacitatea înmagazinată va crește și cantitatea de gaze care va putea fi extrasă din depozite iarna și trimisă către consumatori.

 

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

CE aprobă schema de ajutoare de stat a României pentru sprijinirea întreprinderilor mari consumatoare de energie

Marcel Ciolacu: Prelungim plafonarea preţurilor la energie şi gaze ca să protejăm cetăţenii vulnerabili

Ungaria se anunță pregătită să renunțe la petrolul rusesc. Care e însă prețul pe care UE ar trebui să-l plătească

Sebastian Burduja: „România astăzi nu are suficientă energie, pur și simplu”

Partenerii noștri