Live

Analiză Ce s-a întâmplat cu leul și cursul euro?

Data actualizării: Data publicării:
Foto: GettyImages

Cursul dă semne de viață după câteva luni în care a stat cuminte, așa cum și-l dorea banca centrală.  Cotațiile s-a dus peste 4,85 de lei și stau acolo, cu o tendință de a se duce mai sus. Din ultimele zile se observa o presiune ascendentă, însă nu se produsese mișcarea peste vreun prag important. A apărut joi seară și s-a conturat definitiv.

S-a testat bine nivelul și se încearcă mai sus. Doar că BNR a venit și a spus NU. În jurul orei 13:00, la fixing au fost foarte vizibile intervențiile. Cursul anunțat este ușor sub 4,85 de lei, dar rapid piața a revenit peste acest prag.

Nu e cel mai ridicat nivel pe care l-am  înregistrat, în piață a fost și mai sus, dar episodic. La fel, a apărut BNR la apărare. Evident că intervențiile nu sunt confirmate, dar banca centrală e acolo.

Trendul regional

Este invocat trendul regional pentru direcția impusă și leului. Și aceasta este o realitate. Se manifestă o depreciere a regiunii, este în fundal, dar nu e neapărat definitorie. În alte ocazii, leul era decuplat de regiune, pentru că dealerii știau că nu e loc mai sus. Sau mai jos, după caz. Acum s-a mers, pentru că s-au și testat apele. În ultimii ani, la venirea toamnei am avut mișcări pe curs, în sus, chiar de prin septembrie. Și acum, trendul regional ar fi fost folosit doar ca vânt în pânze.

Contextul intern actual

Un alt motiv poate fi contextul actual. Este ceva mai calm. A trecut emoția moțiunii, cât de cât și majorările de pensii sunt stabilite, agențiile de rating au devenit ceva mai calme, se mai așează lucrurile.

Costurile de finanțare ale statului s-au ameliorat în această săptămână. Banca Transilvania remarca faptul că dobânda la obligațiunile pe zece ani a ajuns la minimul din februarie, deci dinainte de pandemie.

Și este posibil ca jucătorii să se fi gândit că e un moment bun să încerce să vadă dacă BNR este dispus să lase cursul să meargă mai sus. Astăzi a intervenit. Tentația ar fi să spui nu.

O ecuație cu multe necunoscute

Dar un răspuns categoric nu este posibil. Ca de fiecare dată, BNR spune că vrea să evite volatiliatea. Pasul următor este necunoscut.

Dar astfel de intervenții presupun tragere de lei din piață, care reduc lichiditatea, deci costurile sunt împinse mai sus.

Și aici este problema noastră: chiar dacă acum au mai scăzut, totuși, dobânzile la împrumuturile statului sunt sus. Și nevoia de finanțare a statului, fără refinanțare, doar pentru deficit, se va duce anul acesta la suta de miliarde. Să iei cu dobândă de 3-4% an, ne va ustura în anii următori de nu vom mai ști ce-i cu noi. Dar asta e piața.

Echilibristica BNR

Dacă BNR tot apără cursul, costurile de finanțare nu se pot duce mai jos. Dar nici să nu ne închipuim că dacă l-ar lăsa, ajungem la dobânzi foarte mici.

Țara a intrat în criza asta cu dezechilibre mari, deficite nejustificate și suntem expuși. Piața penalizează excesele. Și BNR apără cursul tocmai pentru că din cauza acelor deficite uriașe, nu-l poate lăsa mai mult. Asta, poate, și din conservatorism.

Când ai o situația ca a noastră - am intrat în criză ca singura țară europeană în procedură de deficit excesiv - trebuie făcută echilibristică. Cedezi cât mai puțin din mai mutle locuri.

Din perspectiva cursului, nu trebuie să uităm că e un final de an cu alegeri. Cel puțin așa ar trebui.â

Și, istoric, BNR a jucat la siguranță înaintea unor astfel de momente, pentru ca mai apoi după să-i dea drumul. Anul trecut, după scrutinul prezidențial, am avut un moment de acest fel, scurtat totuși de intervențiile agresive ale BNR și chiar de intervenții verbale ale guvernatorului. Dar acum e cu totul altă situație.

(comentariu Business Club)

Editare web: Luana Păvălucă

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană pentru a noua lună la rând

Ministerul Finanţelor a împrumutat azi aproape jumătate de miliard de euro pentru finanțarea deficitului și a datoriei publice

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Covid, pe fondul crizei politice

Boloş, despre efectele crizei politice în economie: Băncile nu mai împrumută guvernul. „E o perioadă destul de incertă”

Partenerii noștri