De ce nu a participat România la studiul UE privind alimentele proaste. ANPC: Am vrut să fim neutri
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) a luat decizia de a nu trimite probe în cadrul studiului european de evaluare a diferenţelor privind compoziţia produselor alimentare, pe considerentul neutralităţii în contextul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, a declarat joi preşedintele ANPC, Marius Pîrvu, la prezentarea bilanţului activităţii Ministerului Economiei.
„A fost decizia noastră”, a declarat preşedintele ANPC, întrebat despre motivele pentru care România nu a participat la studiul european privind dublul standard alimentar, la care ayu fost invitate toate țările membre, dar au participat doar 19 şi ale cărui rezultate au fost publicate de Comisia Europeană la finalul lunii iunie.
„Când a existat acea solicitare, noi am preluat Preşedinţia. Am considerat că trebuie să fim neutri faţă de acest subiect. Prima etapă a fost numai studierea etichetei”, a adăugat Marius Pîrvu, potrivit Agerpres.
Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a declarat că nu a fost la curent cu faptul că ANPC a luat decizia de a nu trimite probe la studiul european privind dublul standard alimentar.
În ceea ce priveşte legislaţia europeană privind compoziţia produselor alimentare din UE, preşedintele ANPC a estimat că în cadrul viitoarei directive europene nu vor mai conta preferinţele consumatorului.
„Preferinţele consumatorului nu sunt luate în calcul în viitoarea directivă europeană”, a susţinut Marius Pîrvu.
Explicațiile șefului ANPC au venit în contextul în care politicienii, în special din partea puterii, au susținut că România este tratată ca o piață de mâna a doua.
Principalele concluzii ale studiului privind dublul standard la alimente
Studiul a evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că:
-
În marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită.
-
9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.
-
Alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.
-
Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.
Editor: George Costiță
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News