Galerie Foto Arheologii au excavat „Mormântul Salomeei”, una dintre moaşele prezente la naşterea lui Iisus. Ce au descoperit
Autorităţile israeliene au prezentat marţi „una dintre grotele funerare cele mai impresionante” descoperite vreodată pe teritoriul ţării, cu o vechime de circa 2.000 de ani şi identificată ca fiind „mormântul Salomeei”, una dintre moaşele prezente la naşterea lui Iisus, potrivit unor evanghelii apocrife.
Situl a fost descoperit în urmă cu 40 de ani de jefuitorii de antichităţi în pădurea Lachish, situată între Ierusalim şi Fâşia Gaza, ceea ce a dus la săpături arheologice care au scos la iveală un perimetru imens care atestă, potrivit arheologilor, importanţa acestei grote funerare.
Situl, unde au fost descoperite urne cu oseminte, cuprinde mai multe elemente, precum şi nişe săpate în piatră. Este vorba despre una dintre grotele „cele mai impresionante” şi „complexe” descoperite în Israel, potrivit Autorităţii pentru Antichităţi (AIA), scrie AFP, citată de Agerpres.
A fost utilizată iniţial pentru rituri funerare evreieşti şi a aparţinut „unei familii evreieşti înstărite care a consacrat numeroase eforturi amenajării grotei”, potrivit aceleiaşi surse.
A devenit apoi o capelă creştină dedicată Salomeei, după cum atestă prezenţa crucii şi a unor zeci de inscripţii gravate pe ziduri şi care fac referire la ea.
„Salomeea este o figură misterioasă”, a subliniat AIA. „Potrivit tradiţiei creştine (ortodoxă), moaşei din Bethléem nu-i venea să creadă că i se cere să ajute la naşterea copilului unei fecioare, mâna i s-a carbonizat şi nu s-a vindecat decât după ce a atins leagănul pruncului”.
Cultul Salomeei şi utilizarea sitului au continuat până în secolul al IX-lea, după cucerirea musulmană, a precizat AIA. „Anumite inscripţii au fost făcute în arabă, deşi credincioşii creştini au continuat să se roage în acest loc”.
Excavarea esplanadei, care se întinde pe o suprafaţă de 350 de metri pătraţi, a scos la iveală tarabe pe care, potrivit arheologilor, erau expuse lămpi din argilă.
„Am găsit sute de lămpi integrale şi sparte datând din secolele VIII-IX”, au precizat Nir Shimshon-Paran şi Zvi Firer, directori ai operaţiunilor de excavare din sudul Israelului în cadrul AIA.
„Lămpile serveau probabil la iluminarea grotei sau erau utilizate în timpul ceremoniilor religioase, în aceeaşi manieră ca lumânările care sunt puse în zilele noastre pe morminte şi în biserici”, au susţinut ei.
Editor : I.C
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News