Violatorii și tâlharii iertați de Tudorel Toader fac noi victime
Îngrijorările specialiştilor şi ale presei s-au adeverit. A crescut alarmant numărul infracţiunilor cu violenţă, după ce peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi din penitenciarele româneşti, în baza recursului compensatoriu. Se întâmplă la un an de la adoptarea legii propuse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. La acea vreme, sindicaliştii din penitenciare au avertizat că tentativele de omor şi violurile se vor înmulţi odată cu intrarea în vigoare a actului normativ. Aproape 3.000 de noi infracţiuni cu violenţă s-au petrecut de atunci. Asta pentru că statul i-a eliberat, dar nu a luat şi măsuri pentru reintegrarea lor în societate.
Momentul în care doi suspecți încătușați evadează, chiar sub ochii polițiștilor
Mai mulți deținuți de la Penitenciarul Aiud primesc burse de merit
Închisoare pentru cei mai periculoși criminali
„Aveam nevoie de talentele voastre criminale”, le-a spus Prigojin deținuților care au luptat în Ucraina
Rusia. Suspiciuni de tortură după gratii
Începe vaccinarea în penitenciare
Momentul în care un individ aruncă un cocktail Molotov printre mașini, în Arad
O fetiță de 10 ani a murit pe loc după ce mașina condusă de mama ei a fost lovită de o șoferiță care a trecut pe roșu
Inundații în Spania: Furtunile au făcut prăpăd în Barcelona, în timp ce în zona Valenciei salvatorii încă mai caută supraviețuitori
De la începutul acestui an și până în octombrie, aproximativ 11.000 de deţinuţi au fost eliberaţi din penitenciarele din România. Dintre aceștia, peste 9.000 au fost puși în libertate în baza Legii recursului compensatoriu. Rata de recidivă este între 60 și 70%, spun sociologii.
Adică două treimi dintre ei comit din nou fapte asemănătoare pentru care au fost iniţial închişi. Comparativ cu 2017, anul acesta, după intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu, numărul a 4 tipuri de infracţiuni grave a crescut îngrijorător. Vorbim despre aproape 3.000 de noi fapte de tentativă de omor, viol, lovituri mortale şi loviri sau alte violenţe.
Sorin Dumitraşcu, preşedinte FSANP: Deja deținuții se întorc, deja se întâmplă infracțiuni grave care sunt comise de acești deținuți pentru că statul român nu s-a îngrijit de măsuri care să asigure reintegrarea acestora.
Gelu Duminică, sociolog: Cei care se reintegrează sunt excepții și nu o regulă pentru că, pe de-o parte, sunt victimele stereotipurilor și prejudecăților, pe de cealalaltă parte societatea nu are cadrul necesar pentru a-i reintegra pe piața muncii.
Ioan Durnescu, prof. Dr. Facultatea de Sociologie și Asistență Socială: Le este foarte greu să își găsească un loc de muncă. Primele 3-6 luni sunt cele mai vulnerabile pentru deținuți. Este exact perioada în care statul contribuie cel mai puțin pentru ei. Ajutorul social care este în cuantum de 142 lei pe lună.
Penitenciarele sunt oricum foarte aglomerate. Primul în top este cel din Vaslui cu un grad de ocupare de peste 166%. Acesta este urmat de Penitenciarul Brăila cu peste 154%. Şi la Târgu Jiu, Bucureşti sau la Miercurea Ciuc, centrele de detenţie şi-au depăşit cu mult capacitatea.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News