Situaţie fără precedent în România: deficit de 1 milion de angajaţi
Avem o ţară care oferă mii de locuri de muncă, dar am ajuns în situaţia în care nu are cine să le ocupe. Şomajul care a ajuns la început de an la minime istorice şi migraţia forţei de muncă, în special cea tânără, le dau bătăi de cap angajatorilor care se confruntă cu cel mai mare deficit de talente din ultimii 11 ani. Sunt peste 61.000 de joburi neocupate în economie, iar declinul demografic face ca tot mai puțini tineri să intre pe piața muncii. Așa că angajatorii sunt obligați să se descurce cu ce au. Și cum nu au, singura opțiune să umple posturile și să își păstreze angajații este majorarea salariilor. Iar aici apare o altă contradicție - raportul dintre calitatea muncii și remunerarea acesteia.
Tinerii sunt dezorientați profesional
Guvernul crește salariul minim
Salarii mai mari din 1 iulie pentru aproape 1,8 milioane de români
Caz șocant în Drobeta-Turnu Severin
20% dintre tinerii români nici nu învață, nici nu muncesc
Cât câștigă asistentele și infirmierele
Mai mulți angajați dintr-o primărie s-au autosuspendat din funcții, după ce primarul a anunțat că îi va verifica cu etilotestul
Paradox pe piața muncii din România
Paradoxul creșterii salariilor. Angajații care riscă să primească mai puțini bani
Din cauza tinerilor inactivi, dar şi din cauza exodului, numărul locurilor de muncă neocupate din ţara noastră creşte de la lună la lună. În trimestrul al doilea din 2018 erau circa 61.400 de job-uri vacante, cu 3.000 mai multe față de primele 3 luni ale acestui an.
Avem în România un deficit de 1 milion de angajaţi şi nicio perspectivă pentru ocuparea acestor posturi.
Potrivit statisticilor, anul trecut în ţara noastră trăiau cinci milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani. Dintre aceştia, însă, doar jumătate aveau contracte de muncă permanente sau temporare. Îngrijorător este faptul că numărul celor care muncesc este aproape egal cu cel al tinerilor inactivi, care este de peste 2 milioane.
Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în servicii, aproape 3 procente, dar şi în sănătate şi asistenţă socială.
Probleme sunt şi în sectorul bugetar. Peste 7 mii de locuri sunt libere în acest moment în administraţie publică, 6.900 în sănătate şi aproape 3.000 în învăţământ.
În același timp avem cea mai redusă rată a șomajului. Numărul șomerilor a ajuns la aproximativ 400 de mii, dar trebuie să ținem cont de faptul că declinul demografic al României face puțini tineri să intre în piața muncii. Rata șomajului și crearea de noi locuri de muncă ar trebui să se miște contrar, însă la noi în țară, de ceva vreme, merg în aceeași direcție. În momentul în care scade șomajul, scade și crearea de locuri de muncă.
Angajatorii găsesc tot mai greu oameni calificați, iar atunci când dau de ei se confruntă cu solicitări salariale greu de satisfăcut, sub impulsul majorărilor operate în sectorul public. În această perioadă angajații din România sunt conştienţi că au devenit o resursă rară și valoroasă. În teorie, există o rezervă de aproximativ 4 milioane de oameni aflați la vârsta de muncă, dar care nu sunt angajați. Fie fac parte din acea mare masă a șomajului structural fie apar ca ocupați în agricultură. Însă lipsesc politicile publice care să-i activeze.
De la căderea comunismului România a pierdut 3,5 milioane de locuitori și nu sunt semnale că acest val ar scădea. E un fenomen răspândit la nivelul întregii Europe Centrale. În Letonia unul dintre trei oameni a emigrat. În cazul României a fost unu din şase.
Potrivit ONU cele mai multe ţări est europene au printre cele mai proaste bilanțuri demografice la nivel global. În afara perioadelor de războaie și epidemii nu s-a mai ajuns niciodată la o asemenea prăbușire.
FOTO: Getty Images
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News