România se confruntă cu unul dintre cele mai grave exoduri de creiere din lume. În ultimii 10-15 ani, 20% din forța de muncă a emigrat

România se îndreaptă spre o criză iminentă și nu se întrevăd soluții la orizont. Populația activă pe piața muncii este în scădere, iar una dintre cauze este emigrația masivă. Asta reduce practic oferta de forță de muncă, ceea ce are impact asupra creșterii economice a țării.

Piața muncii din România este afectată de unul dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume, se arată într-un raport al Băncii Mondiale.

În mare parte din cauza emigrației, România a înregistrat o scădere și o îmbătrânire atât a populației, cât și a forței de muncă. Populația țării s-a redus de la 22,8 milioane în 2000 la 19,1 milioane în 2021. În plus, prognozele arată că până la finalul deceniului numărul locuitorilor va scădea la 17,8 milioane.

Raportul arată că în ultimii 10 – 15 ani au emigrat mai mult de două milioane de români, adică aproape 20% din forța de muncă. Mulți dintre aceștia au plecat definitiv, ceea ce a dus la decalaje de competențe, deficite de angajați cu roluri cheie - precum medicii, și la scăderea productivității.

Întrucât cei care emigrează sunt de obicei mai tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă, societatea îmbătrânește și suferă.

Datele arată că, la nivelul întregii țări, vârsta mediană a crescut de la 34,4 ani în 2000, la 43 de ani în 2021. Însă variațiile între regiuni sunt considerabile. Spre exemplu, în București-Ilfov se înregistrează cea mai mică vârstă mediană, de 41 de ani, și cea mai mică pondere a populației de peste 65 de ani, de 16,5%. În același timp, în regiunea Sud-Vest Oltenia vârsta mediană este de 45 de ani, iar persoanele de peste 65 de ani reprezintă aproape 21% din populație.

Din cauza acestor decalaje apar așa-numitele puncte de presiune demografică, unde, spre exemplu, este o cerere mai mare de asistență medicală complexă pentru persoanele în vârstă. Acestea apar mai ales în regiunile slab dezvoltate, unde furnizarea de servicii este deja dificilă.

Nu ajută nici faptul că rata de inactivitate este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar participarea la piața muncii este printre cele mai scăzute. Practic, un sfert din persoanele care au vârsta de muncă nu lucrează și nici nu-și caută un loc de muncă. Iar asta limitează oferta de forță de muncă pe fondul creșterii cererii din economie.

În timp ce oferta de de muncă este în scădere, cererea de competențe este în creștere și se preconizează că deficitele și neconcordanțele între cerere și ofertă se vor acutiza pe măsură ce tranziția verde și digitală avansează.

Iar aici România întâmpină o altă problemă. Dezvoltarea competențelor este la un nivel scăzut. Sistemul de educație și formare reușește cu greu să ofere competențele de care are nevoie țara. Ca atare, doar aproximativ 20% din nevoile actuale ale pieței muncii sunt acoperite.

În plus, România are cea mai mică rată de participare la învățarea pe tot parcursul vieții. Doar 1% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani participă la activități de învățare în rândul adulților, cu mult sub media europeană de 9,1%. O explicație ar putea fi faptul că, de obicei, învățarea pe tot parcursul vieții nu aduce o evoluție pozitivă a salariului sau a carierei.

Nici firmele nu investesc în formarea competențelor. Raportul Băncii Mondiale arată că doar 21% dintre firme oferă instruire angajaților, față de 36% în țările cu venituri ridicate.

Experții instituției internaționale mai arată că nici statul nu face mare lucru pentru a rezolva problemele. Cheltuielile publice în domeniul forței de muncă sunt reduse și relativ ineficiente și contribuie la accesul scăzut la informațiile privind oportunitățile de pe piața muncii.

Editor : A.C.

• Etichete:
• forta de munca
• banca mondiala
• natalitate
• emigratie
• populatia romaniei
• exodul creierelor

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei