Primul lăcaș de cult ortodox din Cluj, ridicat cu aprobare de la Viena
Bine ascunsă printre casele din centrul vechi al oraşului, o biserică micuţă, cu a sa navă înaltă de 19 metri, este primul lăcaş de cult ortodox ridicat în Cluj-Napoca. A fost nevoie de un acord din partea Cancelariei Aulice din Viena ca cei 129 de ortodocşi care trăiau pe-atunci în Cetatea Clujului să-şi vadă visul împlinit. Astăzi, la 222 de ani de la inaugurarea sa, Biserica din Deal, cum era numită de credincioşi, continuă să fie unul dintre simbolurile oraşului. Până la 1933, a fost Catedrală episcopală. Astăzi poartă hramul „Sfintei Treimi”.
Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”
Postul Crăciunului a devenit un lux. Cu cât s-au scumpit legumele față de anul trecut
Angajații Wizz Air au inhalat vapori toxici în cabina avionului care zbura de la Cluj
VIDEO: Accident între o ambulanță, un autobuz și un autoturism, la Cluj-Napoca
Misterele din jurul Pădurii Hoia-Baciu din județul Cluj. De ce voia elvețianul care se crede „urmașul lui Dracula” să ajungă acolo
Bebeluș mort într-un spital clujean: aștepta o operație la inimă, dar a luat o bacterie
Un bărbat din Cluj este căutat de Poliție, după ce a vandalizat 11 mașini într-o singură noapte, pe o stradă din Dej
Amenințări cu arma într-o patiserie din Cluj. Patru bărbați au fost reținuți de polițiști
Campanie inedită pe străzile din Cluj-Napoca
La 1700, pe când Clujul era înconjurat de ziduri groase de apărare, în cetate nu exista nicio biserică ortodoxă. Credincioşii erau nevoiţi să meargă pe jos ori cu căruţa spre lăcaşurile de cult aflate la kilometri buni în afara zidurilor oraşului. Şi asta pentru că nu aveau dreptul să îşi ridice propria lor biserică.
Cristian Manolachi, istoric: Biserica de aici a fost un simbol al ortodoxiei ridicată la sfârşitul secolului al XV-lea. Românii ortodocşi aveau nevoie de lăcaşuri de cult şi astfel le foloseau pe cele din zona Clujului. O foloseau pe cea din Someşeni sau chiar Biserica din Feleac, fiind în proximitatea cetăţii Clujului.
Biserica din Deal este, precum nicio alta, ridicată din piatră, dar în stil gotic şi nu bizantin. Legenda spune că a fost ridicată pe ruinele unei biserici construite de Ştefan cel Mare şi chiar dacă istoricii nu au găsit suficiente dovezi în acest sens, credincioşii nu au niciun dubiu.
Cristian Manolachi, istoric: Are o particularitate, deoarece avem o biserică în stil gotic, în stil occidental, dar totodată este o biserică ortodoxă. Sigur, există un mix deoarece exteriorul este gotic - occidental şi interiorul este oriental, specific de altfel bisericilor ortodoxe.
Cancelaria Aulică din Viena a refuzat să permită aprobarea ridicării lăcaşului de cult înainte de recensământul de la 1790 - nu erau suficienţi credincioşi ortodocşi în oraş.
Cristian Baciu, preot paroh: Prima slujbă care s-a ţinut în această biserică a avut loc la sărbătoarea Crăciunului din anul 1796. S-a ajuns la construcţia acestei biserici datorită implicării negustorilor macedoni-români din Cluj şi bineînţeles a românilor ortodocşi, şi anume 128 de persoane. Ortodocşii din Cluj au cumpărat această grădina în suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi. La data respectivă, în afara zidurilor cetăţii.
Biserica din Deal are 19 metri lungime şi 9 lăţime, iar turla are 19 metri înălţime.
Cristian Baciu, preot paroh: Biserica îşi păstrează arhitectura originală. S-a restaurat iconostasul, piesă foarte importantă a bisericii noastre, monument istoric, care se păstrează de la construcţia bisericii. Este prima biserică ortodoxă din Cluj şi vreme de peste 200 de ani a fost locul în care s-au adunat pentru rugăciuni, pentru sfinţirea momentelor credincioşii ortodocşi din Cluj. Biserica noastră a funcţionat şi ca biserică - catedrală pentru episcopul Nicolae Ivan timp de 12 ani. Până la construcția Catedralei noastre Mitropolitane din Piața Avram Iancu în anul 1933.
Doar 15 preoţi au slujit în Biserica din Deal în cele două secole de existenţă. Fiecare dintre ei şi-a lăsat amprenta asupra locului.
În arhivele bisericii se păstrează şi azi registrele lăcaşului de cult. În 1918 erau 5.000 de români în Cluj şi în zece ani au ajuns la 25.000.
Biserica a trecut, din 2003 şi până-n 2010, printr-un amplu proces de reconstrucţie. Au fost refăcute pictura şi vitraliile, iar pe frontispiciu a fost pusă icoana „Sfintei Treimi”.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News