Pericol pentru 60% din locurile de muncă ale românilor. Meseriile care vor dispărea în următorii ani
Mai bine de 60% din locurile de muncă din România sunt în pericol de dispariţie din cauza avansului tehnologic. Este de departe cea mai mare pondere din Europa şi pune sub semnul întrebării avansul economiei pe viitor. Handicapurile deja se simt. Nivelul de automatizare este atât de scăzut, încât valoarea adăugată creată de angajatul din România e de patru ori mai mică decât în Europa.
Valoarea adăugată creată de angajatul român într-o oră de muncă este la un sfert din media europeană. Prost stăm chiar şi în comparaţie cu celelalte ţări foste comuniste. Cehia este la jumătate din media europeană, iar vecinii din Ungaria, la o treime. Diferenţa o face automatizarea. Românii produc puţin fiindcă produc destul de primitiv.
Decalajul se simte mai ales în sectorul auto, unde roboţii puţini şi liniile de asamblare vechi aduse din străinătate fac ca procesul de producţie să fie greoi şi susceptibil la eroare. Rezultatul - muncitorul din industria auto românească crează pe ora muncită doar 16% din valoarea adăugată produsă de muncitorul european.
Schimbări se întâmplă, dar prea puţine. Ford a adus în acest an 190 de roboţi la Craiova, iar la Dacia, conducerea şi-a propus să crească nivelul de automatizare al uzinei de la Mioveni la 20% până în 2020. Asta în condiţiile în care multe uzine din Vest sunt deja robotizate în proporţie de 90%. Fabrica va rămâne mult în urma rivalilor chiar şi după ce încheie investiţiile în automatizare, însă Dacia nu poate să se grăbească, fiindcă presiunile din partea celor care şi-ar pierde locul de muncă sunt prea mari.
Şi aici e marea dilemă a economiei româneşti în general. Șase joburi din zece sunt în pericol de a dispărea din cauza avansului tehnologic, arată datele compilate de ING. Este cea mai mare pondere din Europa iar riscurile vin după ani şi ani de subfinanţare a educaţiei.
Printre meseriile în pericol de dispariție se numără cele de operator telemarketing, evaluatorii imobiliari, angajații serviciilor de întreținere a sistemelor de canalizare, agenții de transport marfă, vânzătorii, operatorii de date, specialiștii în calibrare, grefierii, procesatorii de comenzi, ofițerii de credite, evaluatorii de asigurări, angajații front office, operatorii de conturi, o parte dintre funcționarii publici, statisticienii, dar și muncitorii din fabrici a căror muncă va putea fi automatizată.
În 2014 de pildă Eurostat arată că România avea cele mai mici cheltuieli cu educaţia din întreaga Uniune Europeană. Guvernul aloca doar 3% din PIB învăţământului, în vreme ce media europeană era de 4,9 procente. Letonia dădea din PIB-ul său o felie de aproape două ori mai mare decât România. La fel şi Slovenia şi Estonia.
Banii au fost şi puţini, şi prost cheltuiţi, iar acum toate hibele învăţământului sunt moştenite de angajatori. Pe piaţa muncii este o diferenţă uriaşă între ce se cere şi ce se oferă. Mai toate locurile de muncă nou create sunt pentru cei cu studii superioare, doar că aceştia sunt mult prea puţini, numai 15% din totalul forţei de muncă. Iar problema e dublă. Pe de-o parte angajatorii care au nevoie de specialişti nu au de unde să-i ia, iar cei care nu au studii riscă să devină pe viitor neangajabili. Asta fiindcă aproape jumătate dintre românii activi pe piaţa muncii nu au terminat cele zece clase obligatorii. Iar fără liceul terminat, riscul să fie înlocuiţi de un robot e garantat.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News