Metodele extreme de slăbire la care sunt nevoiți să apeleze adolescenții obezi
Zeci de diete. Pastile pentru slăbit. Operaţii de reducere a stomacului care dau şansa la o viaţă normală. Sunt metode extreme la care în ultimii ani au început să apeleze chiar copiii şi adolescenţii. Andreea îşi aminteşte cum a devenit alt om, după ce a slăbit 75 de kg, în urma operaţiei bariatrice suferite la doar 15 ani.
Noi detalii în cazul atacului de la Turnu Măgurele
Pericolul de pe TikTok
Israelul a trecut la vaccinarea adolescenților
Profesorii se tem de o frondă a elevilor
Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis
Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”
Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza
VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București
Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu
„Mă simţeam groaznic, nu puteam să fac efort, oboseam foarte tare. Îmi era greu să fac orice”, spune Andreea Șerban.
146 de kilograme. Atât cântărea Andreea în urmă cu 8 ani, cand avea doar 15 ani.
Problemele sale cu greutatea au apărut încă din copilărie. Andreea a ţinut zeci de diete fără niciun rezultat. Se îngrăşa mai mult de la un regim la altul.
„Slăbeam 5-10 kg, în schimb le puneam dublu înapoi. Corpul meu se obişnuise cu stilul de viaţă şi dacă beam apă, mă îngrăşam”, spune Andreea Şerban.
Pentru Andreea, singura soluţie a fost chirurgia bariatrică, adică o operaţie extremă de micşorare a stomacului.
„Problema devine uriaşă pentru că nu e doar obezitatea. Sunt şi comorbidăţile obezităţii: hipertensiune arterială, apnee în somn, care erau specifice adultului şi nu adolescentului, nu copilului, probleme hormonale generate de obezitate”, spune Rubin Munteanu - medic primar chirurgie generală, laproscopică şi bariatrică.
Doctorul Rubin Munteanu operează de mai bine de 15 ani pacienţi cu obezitate. Mulţi dintre ei sunt adolescenţi. De altfel, statisticile sunt îngrijorătoare: 1 copil din 4 este supraponderal sau obez.
„Vorbim de copii 13, 14,15 16 adolescenţi deja, care depăşesc 120,150,170 de kilograme deja, 200 de kilograme. E un lucru cu care acum 10-15 ani nu ne întâlneam”, spune Rubin Munteanu, medic primar chirurgie generală, laproscopică şi bariatrică.
„A fost o operaţie grea la început. Este o schimbare în corp. A fost dificil cu mâncatul la început pentru că orice depăşea o lingură peste trebuia să ştii când să te opreşti. Era perioadă cu greaţă, cu vărsături”, adaugă Andreea Şerban.
O astfel de operaţie costă aproximativ 6.000 de euro. Statul nu decontează însă mai nimic, deşi chirurgia bariatrică are un rol important în recăpătarea sănătăţii unui pacient obez. Nu sunt singurii bani pe care părinţii trebuie să îi scoată din buzunar. După intervenţia de micşorare a stomacului, medicii recomandă operaţiile estetice care îi pot ajuta pe adolescenţi să ducă o viaţă normală.
„Aceste 70 de kg slăbite şi-au pus amprenta asupra corpului, peste tot avea nevoie de corecţii, se simţea frustrată de aspectul pe care îl avea. Avea nevoie de recăpătarea încrederii în sine”, spune Carmen Giuglea, medic primar chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă.
„De când am făcut această operaţie mă privesc cu drag în oglindă, foarte mult, zâmbesc mereu, mi-a schimbat viaţa total”, spune Andreea Şerban.
Asta pentru că suferinţa prin care trece un copil sau un adolescent cu obezitate este mare.
„Mi se părea că e totul nedrept. Că nu pot face ce face un copil normal, erau perioade în care mă închideam în mine şi plângeam, dar după trebuia să trec peste şi să o iau de la capăt”, spune Andreea Şerban.
„Pătrund în viaţă cu acest mare handicap care este reprezentat de zecile şi zecile de kilograme în plus şi comunităţile de copii nu sunt locuri în care să nu se spună adevărul brutal în faţă şi aceşti copii sunt marginalizaţi, sunt acuzaţi şi de profesori că sunt leneşi”, precizează Rubin Munteanu, medic primar chirurgie generală, laproscopică şi bariatrică.
„De la aspect ajunge să îşi spună că nu valorează nimic depresia există şi în adolescenţă şi o depresie netratată poate avea urmări nefaste”, spune Cristina Fedorovici, psihoterapeut.
Iar de multe ori, în spatele kilogramelor în plus stau cauze emoţionale.
„Nu doar noi, adulţii, mâncăm emoţional, ci şi copiii mănâncă, din ce în ce mai mulţi copii am început să văd că mănâncă emoţional. Mănâncă compulsiv. Mănâncă cantităţi mari de mâncare şi îşi umflă stomăcelele şi au ajuns copiii din ziua de azi să mănânce porţii de adult, ceea ce nu mi se pare deloc corect”, spune Laura Ene,- medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.
„Dacă copilul nu se simte suficient de apreciat în familia respectivă, nu i se satisfac anumite nevoi emoţionale, atunci poate să îşi găsească alinare în mâncare. Mâncarea e ca un drog. Îţi dau lucruri bune. Te fac să te simţi bine pe loc. E foarte uşor să aplezi la mâncare atunci când ai o nevoie nesatisfăcută”, spune Cristina Fedorovici - psihoterapeut .
De aceea, dacă aveţi un copil cu probleme de greutate, specialiştii recomandă să apelaţi şi la un psihoterapeut. În plus, este important să ştiţi că un stil de viaţă sănătos se învaţă în familie, de la cele mai mici vârste. Pe lângă alimentaţie, echilibrul emoţional este cheia ca un copil să ajungă un adult sănătos şi fericit.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News