Coronavirus sau o simplă răceală? Simptomele care fac diferența între gripă, răceală şi noul virus din China
Tuşeşti, îţi curge nasul, te doare în gât şi ai febră? Sunt simptome prin care îşi este greu să îţi dai seama dacă ai o simplă răceală, un virus sau o infecţie bacteriană, potrivit Deutsche Welle. La prima vedere, simptomele noului coronavirus, numit 2019-nCoV, sunt similare unei răceli sau gripe.
Simptomele coronavirusului pot include:
- Febră
- Tuse seacă
- Dificultate în respiraţie
- Dureri musculare
- Oboseală
Simptomele mai puţin tipice coronavirusului sunt:
- Acumulare de mucus în gât
- Durere de cap
- Hemoptizie (Eliminare de sânge prin tuse, provocată de o hemoragie a căilor respiratorii, mai ales în cazurile de tuberculoză pulmonară)
- Diaree
Simptome atipice coronavirusului:
- îţi curge nasul
- durere în gât
Rinoreea şi durerea în gât sunt de obicei semne de infecţie respiratorie a căilor superioare. Prin urmare, e destul de probabil ca cei care au stări de greaţă, le curge nasul şi strănută să aibă gripă sau o răceală obişnuită.
Noul coronavirus afectează în general căile respiratorii inferioare, iar majoritatea persoanelor infectate arată simptome precum tusea seacă, insuficienţă respiratorie sau pneumonie, însă nu durere în gât.
În primă fază, mulţi pacienţi sunt asimptomatici
Mulţi dintre cei infectaţi cu noul coronavirus nu prezintă iniţial simptome.
Potrivit Institutului Robert Koch (RKI), citat de Mediafax, o agenţie germană de control şi prevenire a bolilor, noul virus are o perioadă de incubaţie de 14 zile.
Institutul recomandă celor care nu sunt siguri de ce boală suferă sau care au îngrijorări să consulte un doctor. Un medic poate lua probe şi determina în urma analizei prezenţa sau absenţa viruşilor la nivelul aparatului respirator.
Ajută măştile sanitare?
Nu chiar. Viruşii nu se transmit pe calea aerului şi noul coronavirus este transmis prin contact direct cu alte persoane şi suprafeţe contaminate. Astfel, este mai bine să fie menţinută o distanţă de siguranţă de cei care ar putea fi infectaţi. O măsură preventivă cheie este spălarea pe mâini cu săpun şi apă caldă în mod regulat. Este recomandabil să fie folosite şi hărtii prosop atunci când ne ştergem pe mâini.
Gripă sau răceală? Iată câteva mici diferenţe
Până şi doctorii au dificultăţi în a face diferenţa intre cele două, o gripă sau o răceală obişnuită atunci când observă simptomele pacientului. În cazul unei răceli, majoritatea oamenilor au gâtul iritat, apoi le curşe nasul şi ulterior ar putea tuşi. Aceste simptome, cât şi febra şi durerea de cap, pot ţine câteva zile, iar persoanele pot fi apatice în acestă perioadă.
Prin comparaţie, simptomele gripei te lovesc toate deodată: Un pacient cu gripă are dureri de cap şi musculare, începe o tuse seacă, vocea răguşită, apar dureri în gât şi febra ridicată (până la 41 de grade Celsius), deseori însoţită de frisoane. Persoana vrea să stea mai mult în pat, se simte extenuată, nu are poftă de mâncare şi poate dormi ore în şir.
Un guturai obişnuit trece de regulă în câteva zile şi majoritatea simptomelor dispar în aproximativ o săptămână. Gripa este dificilă, poate ţine o persoană la pat cel puţin o săptămână, iar în unele cazuri sunt necesare câteva săptămâni pentru ca persoana să îşi revină complet.
Când ar trebui să fie luate antibiotice?
Cele mai multe răceli şi gripe pot fi cauzate de viruşi care sunt care nu pot fi trataţi cu antibiotice.
Deşi antibioticele întăresc mecanismele de apărare ale corpului, omorând bacteriile, acestea atacă totodată pereţii celulelor sau procesele metabolice ale micro-organismelor. De exemplu, penicilina distrul distruge peretele celulei care sintetizează bacteria. Pereţii poroşi ai celulelor fac imposibilă supravieţuirea patogenului, deoarece îi face la propriu să explodeze. Dar acest lucru funcţionează doar în cazul bacteriilor nu al viruşilor.
Cu toate acestea, tratamentul cu antibioticele are sens în situaţiile în care bacteriile intră în corp cu sistem imunitar slăbit şi încep să se multiplice. Acest mecanism poate duce la infecţie şi câteodată poate afecta definitiv organele. Pneumonia, amigdalita, cistita şi meningita sunt de cele mai multe ori cauzate de bacterii, aşadar este normal să fie tratate cu antibiotice.
Editor web: A.P.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News