România câștigă procesul Roșia Montană. Gabriel Resources trebuie să plătească statului 9,4 milioane de euro
Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington a dat, vineri, verdictul în cazul situației aurului de la Roșia Montană. România a câștigat procesul și nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources - decizia este definitivă și executorie și vine după nouă ani de proces. Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.
ACTUALIZARE După nouă ani de proces, dosarul Roşia Montană se închide iar statul român nu are de plată despăgubiri de miliarde, în urma procesului câştigat cu Gabriel Resources, dar va avea de recuperat cheltuieli de judecată, a transmis preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă.
„România câştigă procesul privind Roşia Montană! Statul român nu are de plată despăgubiri de miliarde, ba chiar are de recuperat cheltuieli de judecată. După nouă ani de proces, acest dosar se închide printr-o decizie definitivă şi executorie. S-a putut ajunge la această soluţionare favorabilă mai ales ca urmare a muncii depuse de experţii Ministerului de Finanţe condus de Marcel Boloş şi de echipa de avocaţi selecţionată de minister. Mulţumesc tuturor celor care au muncit pentru cauza României!”, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook.
Curtea de Arbitraj obligă la despăgubirea României cu costurile procedurilor de arbitraj, în valoare de 1.437.574,01 dolari, plus dobândă.
De asemenea România va fi despăgubită pentru costurile de judecată cu suma de 1.154.774,34 Euro și 928,641.70 dolari plus dobândă.
În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona. În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis, atunci, la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.
Marcel Ciolacu salută verdictul în procesul Roșia Montană
Premierul Marcel Ciolacu a reacționat, vineri seară, la anunțul faptului că România are câștig de cauză la tribunalul de arbitraj de la Washington.
„Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni!
Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale!
Nu am acceptat jaful în cazul vaccinurilor anti-Covid, nu am făcut-o nici acum!
Bravo, România!”, a scris premierul Ciolacu Pe Facebook.
Guvernul României mulţumeşte tuturor celor implicaţi în apărarea intereselor statului român în procesul Roşia Montană
Guvernul a transmis, vineri seară, mulţumiri tuturor celor implicaţi în apărare intereselor statului român în dosarul Roşia Montană şi anunţă oficial că doreşte publicarea integrală a deciziei instanţei. Aceasta este aşteptată în următoarele 20 de zile.
„România a câştigat acţiunea arbitrală în dosarul Roşia Montană, decizia Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii a fost comunicata în această seară Guvernului României. Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primeşte câştig de cauză la acuzaţiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey). Mai mult, reclamanţii sunt obligaţi să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj”, a transmis, vineri seară, Guvernul, într-un comunicat de presă.
Potrivit instituţiei, în urmatoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei ICSID.
„Guvernul României salută această decizie şi mulţumeşte tuturor celor implicaţi în apărarea intereselor statului român”, a mai transmis Executivul.
„Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat şi pensionar al acestei ţări să fie penalizat pentru greşelile unor oameni politici care au acţionat împotriva intereselor României. Mulţumesc echipei de avocaţi care a reprezentat România cu profesionalism, cinste şi onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naţionale”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Potrivit datelor transmise de Guvern, acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995).
România doreşte publicarea integrală a hotărârii arbitrale. Prin urmare, dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informaţiile confidenţiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime şi se va publica pe site-ul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (https://icsid.worldbank.org).
Gabriel Resources a intentat procesul României și cerea despăgubiri consistente
În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controversată este, însă, modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor.
Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.
Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a declarat, în urmă cu câteva zile, că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar fi putut avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.
Situl de la Roșia Montană - inclus în patrimoniul UNESCO ca urmare a unei inițiative a guvernului Cioloș
Pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului Dacian Cioloș, România a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO. Dosarul a fost pregătit de fosta ministră a Culturii, Corina Șuteu. Guvernul PSD condus de Mihai Tudose, care i-a urmat lui Cioloș, a dorit retragerea dosarului.
„În ianuarie, înainte să plece, în ultimele zile, toată zona respectivă a declarat-o arie protejată natural și a trimis hârtiile la UNESCO. Adică, în traducere, «nu mai sapi o gropiță acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată», lucru care probabil că va conta la acel arbitraj”, a spus fostul premier Tudose despre decizia guvernului Cioloș.
În vara lui 2021, Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Mai exact, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente. Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. UNESCO recomandă ca exploatările miniere să fie evitate în zonă și să fie luate măsuri suplimentare pentru prezervarea sitului.
„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial.
În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului, cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție. În replică, compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.
Editor : Adrian Dumitru
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News