Liderii coaliției anunță modificarea Constituției. Ciolacu: Rolul președintelui trebuie clarificat / Cîțu: Să abordăm votul la 16 ani
Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, de la ora 13:00, într-o şedinţă solemnă, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei. Președintele PSD Marcel Ciolacu a cerut o reformă constituțională, spunând că documentul ar trebui „să reflecte un model de stat conform cu nevoile societății actuale”. Președintele Camerei Deputaților spune că se impune „o clarificare a atribuțiilor președintelui” și că e nevoie de „reglementarea moțiunii constructive de cenzură” și „limitarea practicii excesive a OUG”. Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat că normele constituţionale vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim iar vârsta la care se poate vota ar trebui redusă la 16 ani, „așa cum este tendința în multe țări europene”. Președintele Senatului a mai spus că „multe alte subiecte trebuie abordate cu maturitate”, precum problema traseismului politic, reforma administrativă, conflictele de natură constituțională și implementarea referendumului pe Justiție din 2019.
Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, luni, în şedinţă solemnă dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei în vigoare.
Şedinţa a fost condusă de preşedinţii celor două foruri legislative, Florin Cîţu şi Marcel Ciolacu.
Au participat premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.
Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților: „Avem nevoie de o Constituție care să reflecte un model de stat conform cu nevoile societății actuale.
Trebuie să avem curajul să vorbim deschis despre necesitatea unei reforme constituționale, care să facă din legea fundamentală un instrument de modernizare a țării!
Este adevărat! Și în România s-a încercat de mai multe ori acest lucru. Cu excepția anului 2003, toate încercările de modificare a Constituției au eșuat.
Acest lucru s-a întâmplat pentru că cei care le-au inițiat NU au înțeles că o revizuire a Constituției trebuie să satisfacă nevoile cetățenilor și nu poftele politicienilor, fie că sunt parlamentari, premieri sau șefi de stat.
Este necesar un acord larg la nivelul întregii clase politice.
Un sistem de guvernare eficient este acela care generează un control reciproc între puterile statului și nu permite niciunui actor instituțional să concentreze puterea în mâinile sale
O clarificare a atribuțiilor președintelui cred că se impune.
Cei care vor lucra la reforma Constituției să se pronunțe dacă acest sistem – în care președinte este o struțo-cămilă între un președinte francez, de exemplu, și un monarh spaniol mai poate funcționa în România.
Rolul președintelui a fost gândit ca un producător de consens. Din păcate, a sfârșit de multe ori în a fi un producător de tensiune în societate. Nu de puține ori am văzut cum președintele și-a depășit rolul de mediator și a intervenit brutal peste celelalte puteri constituționale.
De altfel, relațiile dintre președinte și premier au balansat în ultimii 30 de ani între conflict și obediență. Am văzut că, atunci când majoritatea parlamentară a fost favorabilă președintelui, acesta a ajuns șeful de facto al Guvernului. Premierul a devenit o marionetă. În cealaltă extremă, a coabitării, președintele a fost mai degrabă izolat de către primul-ministru, care a preluat toată puterea executivă. Aceasta nu este normalitatea!
De altfel, relațiile dintre președinte și premier au balansat în ultimii 30 de ani între conflict și obediență. Am văzut că, atunci când majoritatea parlamentară a fost favorabilă președintelui, acesta a ajuns șeful de facto al Guvernului. Premierul a devenit o marionetă. În cealaltă extremă, a coabitării, președintele a fost mai degrabă izolat de către primul-ministru, care a preluat toată puterea executivă. Aceasta nu este normalitatea!
Apoi, în plan parlamentar, mi-aș dori, de exemplu, să existe un anumit interes pentru reglementarea moțiunii constructive de cenzură, pe model german. În România, partidele politice au transformat moțiunile de cenzură într-un instrument de imagine și prilej de atacuri politice la adresa adversarilor.
De aceea, eu cred că moțiunea de cenzură trebuie să semnifice nu numai retragerea încrederii, ci și acordarea ei unei alte persoane, care să-și asume de la bun început acest rol.
Demiterea premierului trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat acum 2 luni fără guvern, dacă am fi avut acest instrument în Constituție.
În plan guvernamental, cred că viitoarea Constituție trebuie să găsească mecanisme mult mai clare de limitare a practicii excesive a ordonanțelor de urgență. Parlamentul nu este anexa Guvernului, ci un partener instituțional. S-a folosit prea mult pretextul urgenței astfel încât practica ordonanțelor a devenit o modalitate curentă de legiferare. Lucrurile nu mai pot continua așa!”.
Cîțu: Normele constituţionale vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim
Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a cerut modificarea Legii fundamentale, apreciind că normele constituţionale vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim.
„PNL a fost mereu partidul dedicat 100% integrării europene şi euroatlantice a României, protejării valorilor statului de drept şi dezvoltării unei societăţi democratice. Acesta nu este un moment de sărbătoare, ci unul de bilanţ pentru Constituţie şi pentru tot ceea ce înseamnă organizarea instituţională a statului român. Reformele sunt inevitabile, pentru că asta doresc cetăţenii.
În timp, cu profesionalism, fără patimă, politică şi interes ascuns, va trebui să modernizăm structurile sale, modul în care ele funcţionează şi cum îl servesc pe cetăţean. Normele constituţionale vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim", a spus liderul liberalilor în şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei în vigoare.
Cîţu a salutat faptul că în programul de guvernare este inclusă posibilitatea modificării Constituţiei "în cazul în care va apărea un moment constituţional autentic".
„De asemenea, coaliția de guvernare susține ca inițiativă cetățenească de revizuire a Constituției, înregistrată la Parlament în mai 2019, și aflată în prezent la vot final la Senat, să își găsească cea mai bună formă de transparență la nivel normativ, atunci când situația pandemică va permite acest lucru.
În același timp, trebuie să fim foarte atenți la marile opțiuni pe care cetățenii români le-au exprimat și continuă să le exprime în ultimele trei decenii.
PNL are o agendă liberală de măsuri necesar a fi avute în vedere la o eventuală revizuire a Constituției. De 30 de ani există un aspect care a rămas netranșat așa cum ar fi trebuit: proprietatea privată.
O măsură pe care trebuie să o abordăm este reducerea la 16 ani a vârstei la care se va putea vota, așa cum este tendința în multe țări europene.
Multe alte subiecte trebuie abordate cu maturitate. Reforma administrativă este un subiect care trebuie să stea în atenția Parlamentului. Ultimii ani ne-au adus pe tapet și numeroase conflicte juridice, de natură constituțională, iar normele constituționale pot fi clarificate.
Problema traseismului politic al parlamentarilor a rămas deschisă de atât de mulți ani, deși în fiecare legislatură ea influențează aritmetica parlamentară.
Și nu trebuie să uităm că există o restanță în ceea ce privește implementarea în Constituție a rezultatelor referendumului din 2019, pe tema Justiției.
Nu cred că numai Parlamentul sau numai partidele pot aborda un proces de reflecție cu privire la o eventuală revizuire a Constituției. Rolul societății civile va fi fundamental.
Referitor, acum, la modul cum va arăta revizuirea viitoare, vă pot spune de pe acum un lucru: îmi doresc să fie cel puțin la fel de liberală cum au fost Constituțiile din 1866 și 1923, ba chiar să aibă o doză și mai mare de liberalism!”, a declarat președintele Senatului.
Ciucă: Vă cer sprijinul pentru a construi o țară mai puternică și prosperă
„Acum, la trei decenii de la adoptare și după revizuirea necesară aderării la Uniunea Europeană, în anul 2003, consider că este necesară în continuare reformarea statului și a administrației publice pentru a pune în centrul preocupărilor cetățeanul, pentru a crește eficiența și calitatea serviciilor publice oferite contribuabililor și pentru a crește responsabilitatea deținătorilor funcțiilor publice.
Pandemia COVID -19 a arătat încă o dată cât de importantă este asigurarea echilibrului dintre libertățile democratice și dreptul la viață, pe care statul trebuie să-l asigure tuturor – inclusiv prin servicii medicale, de care toți cetățenii români trebuie să beneficieze în mod egal. Starea de alertă este, alături de limitările legale și legitime ale libertăților cetățenilor, pe o perioadă restrânsă, la fel de importantă ca și nevoia de prezervare a drepturilor și libertăților care dau esența statului democratic. Nevoia acestui echilibru este evidentă, astăzi, când traversăm o perioadă de criză sanitară, în care sunt necesare unele reglementări pentru combaterea COVID-19. Trebuie să traversăm cu bine, împreună, această perioadă și voi lua toate măsurile necesare pentru a trece țara prin această criză, cu sprijinul experților și a personalului de specialitate, al instituțiilor statului, în colaborare cu partenerii europeni și internaționali, dar mai ales cu sprijinul tuturor cetățenilor României.
Așa cum am subliniat de la această tribună și cu prilejul acordării votului de învestitură, în centrul preocupărilor Guvernului se află cetățeanul român și binele comun. Alături de toți miniștrii din acest Guvern, ne angajăm să facem tot ce depinde de noi pentru ca situația economică, socială și sanitară a românilor să se îmbunătățească.
Oamenii au așteptări legitime de la noi: să cultivăm respectul față de lege, să apărăm adevărul, dreptatea, unitatea socială și solidaritatea. Lucrăm pentru cetățeni, luând la timp, cu bună credință și nepărtinitor decizii care să ducă la o viață în siguranță, la dezvoltare, la respectarea demnității fiecăruia și la o viață mai bună. Obiectivul nostru este ca prin măsurile pe care le vom implementa să asigurăm dezvoltarea și prosperitatea țării noastre.
Valorile și libertățile constituționale există în fiecare dintre noi, ne unesc, ne fac mai puternici ca națiune, iar idealurile comune reprezintă liantul între cetățeni și instituțiile statului.
De aceea, vă cer sprijinul, atât dumneavoastră, dar și tuturor cetățenilor, pentru a construi o țară mai puternică și prosperă, aducându-i pe oameni împreună în jurul unui obiectiv comun: dezvoltării și bunăstării României și românilor.
În calitate de cetățean român și de prim-ministru al României, voi milita întotdeauna pentru respectarea literei și spiritului Constituției și pentru domnia legii”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Adoptarea Constituției din 1991 și revizuirea din 2003
La 21 noiembrie 1991, proiectul de Constituţie a României a fost votat de deputaţii şi senatorii, constituiţi la acea vreme în Adunarea Constituantă. La 8 decembrie acelaşi an, proiectul avea să fie aprobat prin referendum de către cetăţeni. Procesul de elaborare a proiectului de Constituţie a durat un an şi jumătate, timp în care Parlamentul, constituit în Adunare Constituantă, a dezbătut şi votat proiectul de Constituţie, propus de Comisia de redactare a proiectului de Constituţie, conform cdep.ro.
Printre modificările aduse de revizuirea din 2003 se numără: stabilirea mandatului preşedintelui ţării la cinci ani faţă de patru ani cât era în Constituţia din 1991 (art. 83 din Constituţia din 2003); introducerea unui nou alineat care prevede că preşedintele nu îl poate revoca pe primul ministru (art. 107); transformarea Curţii Supreme de Justiţie în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (art. 126 din Constituţia revizuită); sporirea rolului şi importanţei Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind garantul independenţei justiţiei şi incluzând în componenţa acestuia reprezentanţi ai societăţii civile (art. 133, 134 din Constituţia revizuită); scăderea numărului de cetăţeni care pot promova o iniţiativă legislativă de la 250.000 la 100.000 (art. 74 din Constituţia revizuită); restrângerea imunităţii parlamentare la voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului (art. 72 din Constituţia revizuită).
Pentru fluidizarea activităţii legislative şi eliminarea etapelor medierii şi divergenţelor, Constituţia din 2003 a prevăzut o mai bună partajare a competenţelor legislative ale fiecăreia dintre camere, asigurându-se o anumită specializare a acestora, dar, în acelaşi timp, o menţinere a egalităţii în atribuţii.
Potrivit modificării din 2003, proiectele legislative sunt dezbătute şi adoptate de ambele Camere, dar, pe rând, fiecare Cameră va avea o competenţă decizională, în sensul că a doua Cameră sesizată se va pronunţa definitiv în domeniul rezervat acesteia.
Cu privire la administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale, Constituţia din 2003 prevede că, pe lângă principiile descentralizării şi autonomiei locale, aceasta se întemeiază şi pe principiul deconcentrării serviciilor publice, subliniindu-se că între prefect şi celelalte autorităţi publice locale nu există raporturi de subordonare (art. 120, art. 123), conform cdep.ro.
O altă completare adusă prin revizuirea din 2003 a fost precizarea conform căreia statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. (art. 1 din Constituţia revizuită).
În privinţa drepturilor şi libertăţilor, Constituţia revizuită din 2003 introduce "dreptul părţilor la un proces echitabil, imparţial, într-un termen rezonabil" (art. 21 din Constituţia revizuită), având ca scop creşterea răspunderii în înfăptuirea justiţiei şi asigurarea respectării drepturilor omului în materie jurisdicţională, conform site-ului cdep.ro.
Revizuirea din 2003 vizează şi sporirea rolului Avocatului Poporului al cărui mandat creşte de la 4 la 5 ani (art. 58 din Constituţia revizuită). Acesta are, odată cu revizuirea din 2003, şi dreptul de a sesiza direct Curtea Constituţională asupra neconstituţionalităţii unor legi (art. 146 din Constituţia revizuită), notează Agerpres.
Editor : A.C.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News