Video Gaura de la buget. Dăianu: Avem o administrație publică supradimensionată/ Cîțu: Au ajuns cu cuțitul la os și n-au făcut nici reforme
Coaliția a decis că trebuie să reducă din cheltuielile bugetare, o sarcină pe care premierul a transmis-o miniștrilor din Guvern. Aceștia au termen până miercuri să anunțe de unde vor tăia fonduri, fără să se atingă de salarii și investiții. Consiliul Fiscal a avertizat încă de când s-a făcut bugetul că e prea optimist la colectare și foarte generos la cheltuieli. Atenționările se adeveresc acum. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat la Digi24 că avem prea mulți bugetari și a dat de înțeles că ar trebui luate în calcul unele concedieri, chiar dacă „vor fi deranjate autoritățile locale”.
Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar
Noi proteste ale pensionarilor vor avea loc astăzi la Palatul Victoria
Guvernul nu exclude creșterea taxelor pentru reducerea deficitului bugetar
Ciolacu vrea o a treia întrebare la referendumul lui Nicușor Dan
Minerii protestează la Palatul Victoria, nemuțumiți de legea pensiilor
Eurostat: Românii stau cu părinții până la 28 de ani
Guvernul vrea să plafoneze adaosul comercial pentru alimentele românești înainte de alegeri
Ciolacu vrea ca toți pensionarii să primească un document oficial care să le spună că nu le scade pensia
România trece la salariul minim european
Coaliția de guvernare a decis că este nevoie de o ajustare cu 20 de miliarde de lei a cheltuielilor la bugetul general consolidat al statului.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat luni că le-a dat sarcină miniștrilor să caute orice opțiune pentru a reduce cheltuielile bugetare fără să se atingă însă de banii pentru salarii și investiții.
Digi24 a obținut un document care arată că reducerile cheltuielilor trebuie să fie de minimum 6 procente.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: Există o sub-bugetare în construcția bugetului privind unele cheltuieli. Este o misiune... nu aș spune imposibilă, că presupun că se pot reduce unele cheltuieli. Avem o administrație publică supradimensionată și la nivel central și la nivel local și chiar dacă vor fi deranjate autoritățile locale, trebuie să se încerce ceva din acest punct de vedere.
Îmi e greu să cred că pot fi reduse în mod semnificativ cheltuielile. Nu știu ce sume sunt acum strânse în fondul de tranziție energetică, dar ar trebui ca și acele resurse să fie prinse în buget. Important e să ai ceva.
Mai este un aspect de avut în vedere. În 2022 am avut niște venituri excepționale pentru că am avut o creștere a PIB-ului nominal, mult peste ceea ce era prevăzut în construcția bugetului, ceea ce nu se mai întâmplă acum. În 2023 avem niște cheltuieli ce fuseseră amânate în 2022, deci figura anului acesta este mai deteriorată decât ce vedem acum.
Din analiza noastră, trebuie încercat ceva și pe partea de venituri. Îmi e greu să cred că, în condițiile în care noi am găsit sub-bugetare de cheltuieli necesare, se pot tăia cu satârul. Sigur că s-ar putea asta, dat realitatea se răzbună, dacă nu ai tăieri chibzuite va fi foarte rău.
Există analize făcute de FMI și care vorbesc despre reforma salarizării, reforma sistemului de pensii. Acolo sunt multe lucruri de bun simț, care din păcate, în numeroase privințe, întâlnesc o opoziție puternică în România. Eu nu spun că asemenea măsuri pot fi concretizate imediat pentru a rezolva situația bugetului României în 2023. Nu este o stare catastrofală, dar avem o țintă de deficit bugetar care este foarte greu de atins în condițiile date: să vii de la 5,7 la 4,4 este foarte ambițios.
Să vorbim despre alte surse de venituri. Taxa de solidaritate, când am vorbit despre ea toată lumea a sărit în sus. Și mai e ceva ce nu este discutat în spațiul public: în buget este alocat pentru Apărare aproximativ 7,5 miliarde de lei. De ce să nu gândim că societatea românească ar trebui să acopere această cheltuială în plus? Avem de dus deficitul bugetar la 4,4, ceea ce este foarte greu. Eu zic că ar fi o mare realizare să venim cu deficitul bugetar sub 5 în acest an. Dar această cheltuială pentru Apărare în plus, care trebuie făcute, în condițiile în care trebuie să reducem deficitul, să fie asumată de societatea românească. Ce înseamnă asta? Contribuții, ele nu pot să vină din eter. Nu ne va ajuta nici NATO, nici Comisia Europeană și nu putem nici să avem o linie de apărare din PNRR.
De unde taie Guvernul?
Florin Cîțu, fost premier al României: Discuțiile despre regimul fiscal au existat și când a fost construit PNRR și a existat o îngrijorare din partea Comisiei în ceea ce privește veniturile la buget. Atunci m-am angajat - și veți vedea în PNRR - că vom face o analiză a regimului fiscal dupa un an, doi să vedem dacă am avut eu dreptate sau daca e nevoie de altceva.
Vă aduc aminte că în 2021 și 2020, deși am eliminat taxe, impozite introduse de regimul de dinainte, veniturile la buget au crescut ca procent din PIB. În 2022 , cand au fost introduse taxe, veniturile ca procent din PIB au crescut cu 0,2. Atât.
În continuare vedem că de fapt multe elemente chiar dacă am avut și inflație și consum, mulți indicatori, de exemplu veniturile ca procent din PIB pentru TVA, accize, contribuții sunt mai mici decât în 2021, decât în 2020.
Deci soluția asta de a merge și a discuta un regim de taxe într-un moment în care economia României nu merge spre o creștere economică mai mare, ci spre una mai mică, este periculoasă.
Aceste reforme trebuiau făcute acum un an de zile. Degeaba venim acum când au trecut toate termenele din PNRR. (...) Nu ai fost în stare să faci reforme un an, un an și ceva, sunt 15 luni deja, reforme pe care dacă le făceai azi dscutam și de cheltuieli cu dobânzi mai mici și alte lucruri.
Găsești când ajungi cu cuțitul la os și n-au făcut nici reforme. Ai supradimensionat cheltuielile. Eu le spun pomeni electorale. Foarte multe măsuri pe care le-am trecut, pe care nu trebuia să le tai, azi vin și ușor ușor ajungi într-un colț unde nu poți să ieși decât cu măsuri drastice.
În loc să scadă deficitul bugetar în primele 2 luni a crescut față de anul trecut. Asta îmi arată două elemente: facturile de anul trecut au fost amânate pentru a cosmetiza deficitul din 2022 și faptul că atât cheltuielile au fost subdimensionate, cât și veniturile au fost supradimensionate. Avem aceste elemente și trebuie să fim transparenâi. Comisia Europeană a penalizat România pentru bugetul din 2018, când la fel cheltuielile au fost amânate și deficitul pe 2018 a fost manipulat. Și acum mă aștept să vedem același lucru.
Cum mergi de aici înainte? Eu cred că nu poți cu aceiași oameni care au făcut aceste lucruri. Poate trebuie să vină alți oameni care să corecteze.
Nu aș veni cu mesaje alarmiste dintr-o dată. Trebuie să faci o analiză obiectivă și transparentă a ceea ce ai până acum, a bugetului și apoi cu soluții. Dar în loc să ne concentrăm pe tăieri, nu mai bine ne concentram pe reforme? Reforma pensiilor și a salarizării. Lucru pe care trebuie să îl facem, care ar reduce oricum cheltuielile pe termen lung în buget.
Editor : I.C
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News