CSAT a decis „măsuri de întărire a Forțelor Armate” din cauza atacurilor ruse la graniță
CSAT a decis, miercuri, „măsuri de întărire a Forțelor Armate Române” în contextul atacurilor ruse la granița României. „Sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale”, se arată într-un comunicat transmis de Administrația Prezidențială. Ședința CSAT a avut loc în contextul în care recent șeful Armatei declara că nu putem doborî dronele de atac care intră în România pentru că nu avem legislație.
„Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România. La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale. Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei”, se arată în comunicat.
Membrii CSAT „au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun. România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.”
Potrivit comunicatului, „membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.”
Recent, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major, a declarat că militarii nu au legislaţia necesară pentru a doborî dronele de atac care ar mai intra în spaţiul aerian al României, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. Potrivit generalului, pentru asta ar fi nevoie de modificarea a patru legi.
În interviul acordat Europa Liberă, şeful Statului Major al Apărării a explicat că, anul trecut, militarii au mai avut şi un alt impediment în doborârea dronelor străine, altul decât cel legislativ. „Era un deficit de mijloace. Abia acum a fost semnat contractul cu un furnizor din Coreea de Sud”, a susţinut generalul Gheorghiţă Vlad. La întrebarea „Adică n-aţi avut proiectile?”, el a replicat: „Nu am avut sisteme de combatere. Proiectilul este partea sistemului de angajare”.
În ședința CSAT s-a decis „continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei.”
„În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova. Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO”, se mai arată în comunicat.
Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.
Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.
„În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României. De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu”, a mai transmis Administrația Prezidențială.
Editor : R.K.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News