Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. „84% din deficit merge în zona de investiţii”
Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, o rectificare pozitivă și a alocat resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiţii ale statului. Astfel, rectificarea pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul asigurărilor de şomaj a ținut cont de prognozele macroeconomice elaborate de Comisia Naţională de Prognoză, a anunţat luni, ministrul Finanţelor Marcel Boloş, la finalul şedinţei de la Palatul Victoria.
ACTUALIZARE 17.39 Indicatorii pe care a fost realizată rectificarea sunt o creştere economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei, a mai precizat ministrul Finanțelor, potrivit Agerpres.
Veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde de lei iar cheltuielile bugetului general consolidat sunt în valoare de 743 miliarde de lei.
„Guvernul României a aprobat rectificarea bugetară pentru bugetul de stat, pentru bugetul asigurărilor sociale şi pentru bugetul asigurărilor de şomaj, ţinând cont de prognozele macroeconomice care au fost elaborate de către Comisia Naţională de Prognoză, respectiv creşterea economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB-ului de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei. Acesta a fost scenariul macroeconomic de bază care a stat la baza rectificării bugetare, respectiv a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale şi a bugetului asigurărilor de şomaj. În acest context, veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat în anul 2024 sunt în valoare de 743 miliard de lei”, a menţionat Marcel Boloş, în briefingul de presă de la finalul ședinței de luni a Guvernului.
Ministrul Finanţelor a explicat că rectificarea bugetară pe partea de venituri a avut în vedere două influenţe importante: prima, determinată de o mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat, cu suma de 10,4 miliarde lei şi, cea de-a doua componentă, care rezultă din aprobarea Ordonanţei 107/2024 privind amnistia fiscală, unde influenţele sunt în valoare de 7,9 miliarde lei.
„Aceste componente de venit şi influenţele suplimentare pe care le avem pe partea de venituri, împreună cu revizuirea ţintei de deficit bugetar de la 5%, la 6,94%, au permis alocările de fonduri necesare, pe de o parte, pentru acoperirea majorărilor salariale care au avut loc în sectorul public, ca urmare a protestelor şi grevelor ce au avut loc în cursul acestui an, pe fondul revendicărilor legitime atât ale personalului din domeniul educaţiei, cât şi ale personalului din domeniul sănătăţii şi, mai apoi, apărare naţională, ordine publică şi pentru sectorul public în general. Toate aceste influenţe determinate de majorările salariale sunt cuantificate la 10,4 miliarde lei”, a precizat Boloş.
Prioritare, acoperirea fondurilor necesare creșterilor salariale și domeniul sănătății
Potrivit liberalului, aceasta a fost o primă prioritate pentru acoperirea fondurilor necesare pentru creşterile salariale aprobate de către Guvernul României, în primăvara acestui an, ca urmare a revendicărilor care au avut loc în sectorul public.
„A doua prioritate în ceea ce priveşte rectificarea bugetară a fost ca pentru domeniul sănătate, în special pentru Casa Naţională de Sănătate, suma suplimentară necesară pentru funcţionarea spitalelor, pentru majorările salariale din domeniul sănătăţii, dar şi pentru funcţionarea cabinetelor medicale individuale, a fost de 11,3 miliarde de lei, aprobată în cursul şedinţei de Guvern de astăzi. De asemenea, prioritare pentru Guvernul României au fost şi fondurile suplimentare necesare pentru educaţie, atât pe componenta de suplimentare a fondurilor necesare cheltuielilor de personal, dar şi a derulării investiţiilor cu finanţare din fonduri europene 4,6 miliarde lei”, a completat Boloş.
El a menţionat că, pentru continuarea proiectelor de investiţii din fonduri europene, a fost alocată suma de 25,2 miliarde de lei, care se repartizează astfel: Ministerul Dezvoltării Regionale, 2 miliarde lei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, 3,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor, 5 miliarde lei, Ministerul Agriculturii, 4 miliarde lei şi, pentru Politica de coeziune, la nivelul Ministerului de Finanţe, pentru perioada de programare 2021-2027 au fost alocaţi 11 miliarde de lei.
„Totodată, cel de-al patrulea pilon al rectificării bugetare a avut în vedere autorităţile publice locale pentru ceea ce înseamnă cheltuielile de transport ale elevilor, pentru asistaţii persoanelor cu dizabilităţi, dar şi un plafon de 1,27 miliarde lei pentru compensarea datoriilor pe care primăriile le au la furnizorii de utilităţi, fiind o cerinţă expresă pe care au avut-o autorităţile publice locale, cu suma de 2,6 miliarde de lei, care a fost prevăzută pentru necesităţile pe care le au şi suplimentarea fondurilor destinate autorităţilor publice locale. Acesta este contextul general pe care l-am avut în vedere în sinteză la rectificarea bugetară, amintind încă o dată că cei patru piloni pe care s-a bazat rectificarea bugetară au privit suplimentarea fondurilor la Casa Naţională de Sănătate cu 11,3 miliarde pentru investiţiile finanţate din fonduri europene (25,2 miliarde), pentru educaţie 4,1 miliarde şi, ultimul pilon, nu în cele din urmă, dar, de asemenea, foarte important, 2,6 miliarde lei pentru autorităţile locale. Aceasta este sinteza pe care o avem în momentul de faţă pentru rectificarea bugetară”, a conchis Boloş.
Știrea inițială:
„Aprobăm, astăzi, o rectificare bugetară pozitivă, fiindcă alocăm resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiţii ale statului. Există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm România! 84% din deficit merge în zona de investiţii. Suntem primul stat european ca raport între deficit şi volumul de investiţii. Evident că la acest nivel record de investiţii, creşte şi deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ţinând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiţi merg în autostrăzi, spitale, şcoli şi reţele de gaze, apă şi alte obiective de interes local”, a declarat Marcel Ciolacu luni, la începutul şedinţei de Guvern.
El a subliniat că prin această rectificare, guvernul aplică modelul statelor europene puternice - Germania, Italia, Franţa sau Spania.
„Practic, ce facem la această rectificare este să aplicăm modelul statelor europene puternice. Germania, Italia, Franţa sau Spania aşa au procedat, aşa s-au dezvoltat şi sunt motoarele economice ale Europei. La fel procedăm acum şi noi, fiindcă România a ajuns la maturitatea politică să îşi asume asemenea decizii. Nu îmi este deloc teamă de asta, fiindcă a fi sustenabil asta înseamnă: nu alocăm banii numai pe consum, ci venim cu un plan serios pe investiţii”, a mai spus Ciolacu.
El a adăugat că banii investiți se întorc în economie şi se multiplică: la un euro investit, se întorc la stat şase sau opt euro.
„La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro. De exemplu, domnul ministru Sorin Grindeanu primeşte banii şi face plăţi către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le aşteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariaţi şi dau comenzi la alte sute de furnizori cu zeci de mii de angajaţi. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite şi din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat”, a explicat Ciolacu.
Şeful Executivului a arătat că este nevoie de măsuri în aceeaşi linie, trasmiţând că nu este timp de „filozofi” care ca premieri „ştiau doar să consume, nu să construiască”.
„De aceea, trebuie să mergem cu mult curaj înainte. N-avem timp de filozofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investiţiile erau la doar 1,7% din PIB. Ştiau doar să consume, nu să construiască! Acum, marja de consum este foarte limitată şi este vital să o menţinem aşa”, a spus Ciolacu.
Editor : B.P.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News