Bogdan Aurescu: Este nevoie de o primenire a corpului diplomatic şi consular. Detașările din mediul privat sunt multe

Într-o lume în care depindem de bunele relaţii cu ceilalţi şi concurenţa este la ordinea zilei, politica externă este esenţială pentru orice stat. Cum se câştigă încrederea partenerilor internaţionali? Prin încrederea reciproc arătată, planuri clare, răspunsuri ferme, înţelegerea culturilor diferite, capacitatea de a spune Da sau Nu şi multe alte calităţi însumate ca o definiţie a diplomaţiei. Cum stă România la acest capitol?

Gafele diplomatice au întotdeauna un preţ

„Am găsit în ministerul afacerilor externe o atmosferă de descurajare, de lipsă de motivaţie pentru diplomaţi. Este nevoie de o primenire a corpului diplomatic şi consular, pentru că unul dintre factorii care a dus la astfel de situaţii este şi numărul foarte mare de detaşări, mai ales cele din mediul privat, într-o proporţie foarte mare”. Declaraţia îi aparţine ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, şi a fost făcută în interviul realizat de Cristina Cileacu.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Dle ministrul Bogdan Aurescu, bine aţi revenit la Paşaport diplomatic.

Bogdan Aurescu, ministrul de Externe: Bine v-am regăsit.

Cristina Cileacu: V-aţi reluat mandatul de ministru al externelor în România, după un an în care au fost foarte multe gafe în politica externă, făcute de neprofesionişti în domeniu şi aş vrea să vă întreb cât de mult a contat pentru imaginea României tot acest trecut mai puţin fericit?

Bogdan Aurescu: Ceea ce este important de spus este că în politica externă, ceea ce spunea şi preşedintele României pe 16 ianuarie, în discursul pentru corpul diplomatic străin acreditat la Bucureşti, e foarte importantă predictibilitatea şi stabilitatea poziţiilor. Credibilitatea în politica externă este o valoare care se dobândeşte foarte greu, în ani de zile de muncă diplomatică şi care se poate pierde foarte uşor. Din acest punct de vedere, cred că poate principalul element care a creat dificultăţi în perioada care a trecut, înainte de asumarea mandatului de noul guvern în politica externă, a fost chestiunea controversată a mutării ambasadei din Israel, de la Tel Aviv, la Ierusalim, cu încălcarea unor poziţii de politică externă care au fost stabilizate în relaţiile internaţionale ale României în Orientul Mijlociu, într-un interval foarte lung de timp. Şi aici este foarte important, pentru că atunci când faci astfel de declaraţii care duc România într-o astfel de situaţie, pierderea credibilităţii se face atât faţă de cei cărora le promiţi ceva şi nu poţi să te ţii de promisiune, cât şi faţă de ceilalţi parteneri care sunt obişnuiţi cu o politică echilibrată a României faţă de un anumit dosar. Din acest punct de vedere, cred că este elocvent faptul că acest episod a afectat puternic şansele României de a câştiga alegerile pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate (n.r. al ONU), dar a avut ca efect şi o anumită afectare într-un anumit grad a predictibilităţii politicii externe a României în Orientul Mijlociu. Acum suntem în faza în care încercăm să recuperăm faţă de această zonă, această credibilitate.

Orientul Mijlociu iartă, dar nu uită

Cristina Cileacu: Şi au încredere partenerii din Orientul Mijlociu, pentru că într-adevăr, ce spuneaţi mai devreme ne-a afectat destul de mult din câte ştiu eu, ne-a costat inclusiv vizita la Bucureşti a regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei, care este un personaj important în Orientul Mijlociu şi extrem de respectat. Mai au ţările arabe încredere în România în momentul de faţă?

Bogdan Aurescu: Ţările arabe pot să aibă încredere în România în momentul de faţă, pentru că aşa cum am mai spus-o, în realitate poziţia oficială a României nu s-a schimbat. Poziţia pe care preşedintele României a avut-o ca decident principal în politica externă a României a fost întotdeauna aceea de respectare a cadrului internaţional legal în materie, a rezoluţiilor Adunării Generale ONU, ale Consiliului de Securitate în acest domeniu şi mai ales poziţia potrivit căreia este important ca statutul Ierusalimului să fie negociat şi convenit între părţile direct implicate. Din acest punct de vedere nu există vreun motiv de neîncredere în poziţia României. Dar sigur că acest episod a ridicat nişte semne de întrebare cu privire la predictibilitatea poziţiei româneşti, atunci când persoane care nu erau îndreptăţite să exprime poziţii faţă de politica externă a României au făcut-o în acest fel. În acelaşi timp este important de subliniat faptul că încercăm să menţinem aceeaşi politică de deschidere, de parteneriat strâns cu statul Israel, cu care de asemenea am avut în mod tradiţional şi avem în continuare o relaţie foarte bună.

Cristina Cileacu: Foarte multă lume vorbeşte în spaţiul public despre vechea relaţie dintre România şi ţările arabe. Se spune că aveam relaţii foarte bune şi că în momentul de faţă nu le mai avem. Există o strategie a României în ceea ce priveşte ţările din Orientul Mijlociu, pe termen lung? Din punctul de vedere al politicii externe în ce ar consta această strategie?

Bogdan Aurescu: Există o astfel de strategie, elementele acestei strategii însă nu pot să fie făcute publice în totalitate.

Cristina Cileacu: Evident

Bogdan Aurescu: ...dar vă asigur că lucrăm la creşterea, la intensificarea relaţiilor cu toate statele din Orientul Mijlociu.

Cine face diplomație în numele României

Cristina Cileacu: Spuneam de începutul mandatului dvs că a venit într-o perioadă nefericită pentru politica externă a României şi la fel, dacă putem extinde puţin lucrurile, era cumva şi situaţia din ministerul de externe, unde erau foarte mulţi oameni care nu aveau neapărată legătură cu acest domeniu şi care exercitau diferite funcţii. Ce planuri aveţi pentru reorganizarea Ministerului de Externe şi pentru a aduce mai mulţi profesionişti în politica externă ca să lucreze în minister şi pentru România.

Bogdan Aurescu: Atunci când am intrat în ministerul de externe am început să lucrez pe trei linii principale de acţiune. Prima a fost generată de proximitatea alegerilor prezidenţiale, pentru că am intrat în MAE, ca ministru, din nou, cu doar trei zile înainte de primul tur al alegerilor şi una dintre principalele linii de acţiune şi de preocupare pe care le-am avut până la finalizarea alegerilor prezidenţiale a fost pregătirea cât mai bună în condiţiile date, a acestora.

Cristina Cileacu: Şi s-a putut.

Bogdan Aurescu: Şi s-a putut într-adevăr pentru că pe de o parte legislaţia la care şi misiunile diplomatice şi consulare au contribuit prin sugestiile pe care le-au făcut, prin propunerile de ameliorare pe care le-au făcut după alegerile europarlamentare şi privind referendumul pentru justiţie convocat de preşedintele României în luna mai, deci a existat un aport al MAE din acest punct de vedere, care s-a regăsit în modificările legislaţiei privind alegerile prezidenţiale. În urma lecţiilor învăţate din aceste două tururi de scrutin pentru alegerile prezidenţiale, apreciem că este foarte utilă şi o amendare a legislaţiei pentru desfăşurarea în străinătate a alegerilor parlamentare, pentru că legislaţia actuală nu are incluse o serie de prevederi care au fost deja puse în aplicare şi testate cu succes pentru alegerile prezidenţiale: derularea tururilor în trei zile, introducerea acestei tablete pentru listele suplimentare şi aşa mai departe, înlocuirea facilă a membrilor birourilor secţiilor de votare. Întorcându-ne la cel de-al doilea tronson de activitate foarte important, activitate care v-a continua de altfel pe un interval destul de îndelungat în cursul acestui mandat şi care se referă la reforma ministerului afacerilor externe, aici iarăşi este o activitate extrem de laborioasă. Am găsit în ministerul afacerilor externe în primul rând, o atmosferă foarte, dacă vreţi, de descurajare, de lipsă de motivaţie pentru diplomaţi. Este nevoie de o primenire a corpului diplomatic şi consular, pentru că unul dintre factorii care a dus la astfel de situaţii este şi numărul foarte mare de detaşări, mai ales cele din mediul privat, într-o proporţie foarte mare. În luna noiembrie, 54% din personalul din serviciul exterior era detaşat, în centrală, aproximativ 24%. În momentul de faţă procentul a mai scăzut un pic, dar în continuare este nevoie de măsuri în acest sens, ne ajută ordonanţa de urgenţă a guvernului, 1/2020, care interzice detaşările din domeniul privat, avem un interval de timp, până la 31 august 2020, în care putem să organizăm concursuri pentru a ocupa aceste posturi şi cred că un concurs sau concursuri care să fie efectuate profesionist şi să ducă la ocuparea pe fiecare direcţie în parte din ministerul afacerilor externe a locurilor unde este nevoie de profesionişti, unde este nevoie de tineri care să fie formaţi în interiorul ministerului în activitatea diplomatică sau consulară, cred că este o măsură care va ajuta foarte mult. Este o comisie pe care am creat-o pentru a studia oportunitatea detaşărilor extistente, o comisie care a avut opt reuniuni de lucru, care a trecut deja printr-un număr destul de mare de dosare, şi care a luat deja decizii cu privire la prelungirea unor detaşări, cu privire la încetarea unor proceduri de detaşare pe care le-am găsit în curs şi care au fost considerate ca nefiind oportune, vom continua acest proces şi vom organiza concursuri. De asemenea este nevoie de o eficientizare a diverselor proceduri care ţin de cariera diplomatică. Este vorba despre modul în care diplomaţii pleacă la post, concursurile care sunt organizate pentru plecarea la post trebuie făcute cât mai corect, cât mai transparent şi să aibă în vedere mai ales necesităţile misiunilor diplomatice, este nevoie de o procedură profesionistă pentru încadrarea în centrală a celor care se întorc de la post, este nevoie de o procedură reformată cu privire la avansarea în grad diplomatic, este nevoie, în opinia mea, de un efort de clasificare a misiunilor diplomatice în funcţie de importanţa pe care o au în activitatea ministerului, clasificare care poate să indice într-un mod cât mai corect care sunt resursele financiare şi umane care să fie alocate fiecărei misiuni şi care să ajute şi la o proiecţie mult mai predictibilă a carierei diplomatice.

Diplomația, efortul continuu al unei țări

Cristina Cileacu: Cum rămâne cu priorităţile României în politica externă, ce vrem în acest moment, noi ca ţară, pe plan extern, dincolo de faptul că suntem un partener corect pentru cei cu care lucrăm în mod firesc, că ne înţelegem cu toată lumea şi că vrem să avem bune relaţii? (...)

Bogdan Aurescu: Politica externă a României trebuie să rămână predictibilă. Din acest punct de vedere, principalii piloni ai politicii externe, parteneriatul strategic cu SUA, creşterea rolului acţiunii României în cadrul Uniunii Europene, respectiv în cadrul NATO, continuă să rămână cei trei piloni, triada esenţială conceptuală a politicii externe a României. Din acest punct de vedere, dacă mergem pe fiecare dintre aceste elemente, putem să vedem cu destulă claritate care sunt obiectivele noastre în perioada următoare. Iată, parteneriatul strategic cu SUA are nevoie de punerea în aplicare pe care cei doi preşedinţi, Iohannis şi Trump, le-au luat anul trecut, pe 20 august, în cadrul vizitei efectuate la Washington de către preşedintele României, să punem în aplicare elementele din declaraţia comună care a fost convenită cu acel prilej. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, avem foarte multe dosare care sunt importante, pe agenda curentă a Uniunii Europene şi care ne interesează, dincolo de preocuparea constantă a României de a sprijini procesul de consolidare a integrării europene, a procesului european. Ne interesează să participăm activ în continuare la negocierile privind cadrul financiar multianual. Este foarte important să avem un buget cuprinzător, România este unul dintre susţinătorii unui buget mai amplu, care să meargă cel puţin pe cadrul general pe care l-a creat propunerea Comisiei Europene de anul trecut. Ne interesează o politică de extindere care să rămână activă, iată, există o dezbatere în acest moment privind metodologia de extindere, care se doreşte a fi mai eficientă.

O ocazie de neratat pentru diplomația română

Cristina Cileacu: Asta era una dintre întrebări. Balcanii de Vest au fost în centrul atenţiei o perioadă...

Bogdan Aurescu: Şi vor rămâne în centrul atenţiei.

Cristina Cileacu: Da, doar că acum sunt să spunem într-un con de umbră, pentru că din momentul în care a fost respinsă începerea discuţiilor de aderare pentru Macedonia de Nord şi Albania, aproape nimeni nu mai vorbeşte în spaţiul public despre Balcanii de Vest.

Bogdan Aurescu: Dimpotrivă, aş spune că tocmai această discuţie cu privire la metodologia de extindere, modul în care ea poate să fie mai eficientă, aş spune că această discuţie a adus şi mai mult în atenţie chestiunea extinderii şi importanţa ca UE să aibă o politică coerentă din acest punct de vedere. Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord şi Albania, UE riscă să nu mai fie un actor credibil. Politica de extindere are nişte avantaje deosebite pe care şi noi le cunoaştem foarte bine. Poziţia noastră pe care am exprimat-o şi la Consiliul Afaceri Externe atunci când s-a discutat acest aspect, pe care o promovăm de fiecare dată şi pe care a discutat-o şi preşedintele României în discursul său din 16 ianuarie, este aceea că sigur, putem avea o discuţie despre eficientizarea metodologiei de extindere, dar ea nu trebuie să blocheze sau să prelungească, întârzie nejustificat procesul acesta de aderare.

Putin după Putin și relația României cu Rusia

Cristina Cileacu: Dacă ieşim puţin din zona de vest a lumii şi mergem înspre est, înspre Rusia, vedem că Rusia se pregăteşte de o nouă eră Putin, post Putin, dacă putem spune aşa. Se întâmplă nişte mişcări interne pe care toată lumea acum le priveşte cu atenţie. În ceea ce priveşte relaţiile României cu Federaţia Rusă, ele există, dar nu sunt cele mai calde relaţii şi nici mişcările pe care le-a făcut ambasadorul Moscovei, la Bucureşti, Valeri Kuzmin, n-au ajutat foarte tare. Ce planuri avem cu Federaţia Rusă?

Bogdan Aurescu: Federaţia Rusă este evident un actor important în zonă şi nu numai.

Cristina Cileacu: Absolut, nu putem să-l ignorăm.

Bogdan Aurescu: Nu poate fi ignorat. Noi ne dorim, aşa cum am scris şi în programul de guvernare, o relaţie predictibilă şi pragmatică, cu Federaţia Rusă. Însă, aşa cum este foarte bine ştiut, nu putem să mergem mai departe în încălzirea acestor relaţii decât atunci când Federaţia Rusă va face nişte paşi clari în direcţia soluţionării conflictelor pe care le-a declanşat, mă refer mai ales la situaţia din Ucraina. O revenire la respectarea dreptului internaţional, a obligaţiilor asumate la nivel internaţional, reprezintă o condiţie pe care nu o putem ignora.

Cristina Cileacu: Scuze că vă întrerup, noua schimbare a Constituţiei din Federaţia Rusă prevede inclusiv o diminuare în ceea ce priveşte dreptul internaţional, deci pare că nu au de gând să meargă...

Bogdan Aurescu: Nu este o poziţie nouă pe care Federaţia Rusă o are la nivel internaţional şi anume aceea că dreptul intern al Federaţiei Ruse prevalează asupra dreptului internaţional. Deci nu este o surpriză această chestiune, este o poziţie pe care...

Cristina Cileacu: Da, acum doar o vor pune în Constituţie.

Bogdan Aurescu: Este o poziţie pe care a mai promovat-o internaţional. Până acum exista o interpretare a prevederilor Constituţiei care puteau să ducă la o astfel de concluzie. Deci, din punct de vedere pragmatic, practic nu sunt implicaţii. Relaţia României cu Federaţia Rusă va fi circumscrisă cadrului relaţiilor dintre UE şi Federaţia Rusă, respectiv NATO şi Federaţia Rusă. La nivel strict bilateral constatăm, foarte interesant, o creştere a comerţului bilateral, în 2018 faţă de anul anterior există o creştere de aproximativ 26% a schimburilor comerciale, însă evident cu un deficit important pe care îl are România şi care ar trebui să fie echilibrat. Sunt anumite activităţi care se desfăşoară, putem să desfăşurăm activităţi care evident sunt în afara regimului de sancţiuni. Dar, încă o dată, este vorba despre un deficit de încredere care există la nivel bilateral, deficit pe care îl înţelegem atunci când cunoaştem istoria şi ceea ce simte societatea românească faţă de ce face Federaţia Rusă, faţă de ce a făcut Federaţia Rusă, faţă de anumite interpretări ale istoriei care uneori sunt dincolo de ceea ce ştim noi de realitatea istorică, dacă aminteaţi mai devreme despre anumite poziţii ale ambasadei de la Bucureşti, pe care însă noi le-am sancţionat de fiecare dată.

Cristina Cileacu: Domnule ministru, sunt foarte multe subiecte despre care am putea vorbi, dar timpul s-a încheiat. Vă mulţumesc mult pentru interviu şi rămâne pe data viitoare.

Bogdan Aurescu: Cu mare plăcere, oricând.

Editor web: Liviu Cojan

• Etichete:
• pasaport diplomatic
• bogdan aurescu
• ministru de externe
• diplomati
• cristina cileacu

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei