Augustin Zegrean, la Digi24: Dacă PSD atacă legea bugetului la CCR, președintele poate să procedeze la promulgare
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a declarat, luni dimineață la Digi24, că o contestare la Curtea Constituțională a legii bugetului pe anul 2020 nu înseamnă neapărat blocarea actului normativ, iar președintele Klaus Iohannis ar putea proceda la promulgarea legii.
Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza
Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri
Dezvăluiri privind retragerea lui Ciolacu de la negocieri. Surse: Tensiuni PSD-PNL privind unele măsuri de austeritate
Nicușor Dan spune că l-a surprins „ieșirea emoțională” a lui Ciolacu
Marcel Ciolacu nu ar mai dori să fie premier. Președintele PSD și Sorin Grindeanu se luptă pentru șefia Camerei Deputaților (surse)
USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi
Culisele discuțiilor dintre PSD, PNL, UDMR și USR
Tensiuni în coaliția pro-europeană. Întâlnire PSD-PNL-UDMR, fără USR
Romașcanu, PSD, după anunțul primarului Capitalei: Avem doar la USR doi candidați
„Din câte știu eu legile bugetului au fost uneori atacate la CCR, foarte rar, ce-i drept, și niciodată nu au fost întoarse de Curte la Parlament”, a afirmat Augustin Zegrean, luni, la Digi24.
„Orice lege poate fi atacată la Curte, dar eu cred că în această procedură a angajării răspunderii este vorba de o angajare a răspunderii politice a Guvernului. Faptul că Opoziția va ataca la CCR această lege nu presupune neapărat blocarea ei și eu cred că președintele poate să procedeze la promulgarea legii, pentru că în Constituție, în articolul 114, unde se vorbește despre această procedură de adoptarea a legilor, care este, repet, o procedură extraordinară, este o procedură în care lucrurile ar trebui să se desfășoare foarte rapid, pentru că asta este scopul acestei proceduri, nu este neapărat obligatoriu să aștepte răspunsul CCR, care poate să vină peste o lună, peste două sau peste două zile”, a completat fostul președinte al CCR.
El a adăugat că termenul de soluționare la Curte este de maximum o lună.
„Dacă am accepta că este altfel și că legea are un parcurs obișnuit, merge la Curte, stă acolo. Termenul de soluționare la Curte după lege este de maxim 30 de zile, dacă ar sta acolo până când Curtea ar avea timp să o analizeze, ar însemna că procedura a fost aleasă în zadar, pentru că nu se mai îndeplinește cel mai important lucru, adică urgență. Gândiți-va că suntem oarecum în situația ordonanței de urgență, ordonanță de urgență nu poate fi atacată la CCR înainte de publicarea ei în Monitorul Oficial. Acolo Guvernul adoptă ordonanță, o trimite la Parlament pentru dezbatere, condiția este să fie depusă la Parlament și publicată în Monitorul Oficial”, a explicat Zegrean.
El a mai spus că Guvernul a ales special procedura asumării răspunderii pentru ca să fie adoptat repede bugetul, iar în cazul în care nu se întâmplă acest lucru, atunci vom intra în anul următor fără buget.
„Tocmai de aceea s-a ales această procedură, pentru ca lucrurile să se desfășoare foarte repede, termenul de adoptare este depășit, dacă săptămâna această nu se rezolva problema cu bugetul, vom intra în anul viitor fără buget și gândiți-vă că de asemenea Parlamentul este în ianuarie în concediu și dacă Curtea să zicem am ar accepta criticile formulate de opoziție și ar trimite legea înapoi în Parlament, Parlamentul abia în februarie ar putea să se apuce să dezbată această lege. Dacă Curtea trimite legea înapoi în Parlament intrăm în procedura obișnuită, se iese din procedura angajării răspunderii și se trece la procedura obișnuită, pentru că legea s-ar duce înapoi în Parlament și acolo ar începe dezbaterile, care tocmai au vrut să fie evitate prin această procedura”, a completat fostul președinte al CCR.
El a precizat că și dacă este atacată la CCR, iar președintele României promulgă legea bugetului de stat, atunci controlul Curții ar fi unul a posteriori. După decizia CCR, dacă sunt declarate neconstituționale unele articole, atunci actul normativ se întoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu hotărârea magistraților Curții.
„Legea dacă nu ar fi promulgată până atunci, s-ar întoarce în Parlament. Dacă ar fi promulgată și Curtea ar da o decizie, am fi în situația controlului de constituționalitate posterior, adică a posteriori, cum zic juriștii, sigur că textele declarate neconstituționale ar trebui puse de acord cu decizia CCR și tot la Parlament am ajunge. Cel mai devreme în luna februarie, pentru că în ianuarie este vacanță parlamentară. Sigur că trebuie avut în vedere și faptul că parlamentarii aveau posibilitatea până astăzi (luni - n.r.) să depună amendamente la proiectul de lege. Guvernul trebuie să ia în seama aceste amendamente și în dezbateri ce se întâmplă, se propun amendamente și se resping sau se acceptă. Am avut situații când un singur parlamentar a format 700 de amendamente la legea bugetului și trei săptămâni Parlamentul a dezbătut acele amendamente, din care nici măcar unul nu a fost admis”, a subliniat Zegrean.
Președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu a anunțat că va depune la CCR o sesizare privind un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, după ce Executivul și-a angajat răspunderea pe legea bugetului de stat pe anul 2020.
Guvernul va analiza, în ședința de luni, de la ora 12.00, amendamentele depuse de partidele politice la proiectele de lege pentru care Executivul a hotărât să îşi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului, respectiv pe bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și modificările la OUG 114.
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului în care premierul va anunța amendamentele acceptate pe cele trei acte normative va avea loc tot luni, începând cu ora 16.00.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News