Alexandru Muraru: Este a treia restaurare a bojdeucii lui Creangă. Multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja
Liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, susţine, într-o postare pe site-ul său, că restaurarea bojdeucii lui Ion Creangă a fost necesară pentru a orpri procesul de deteriorare a clădirii şi pentru a păstra semnificaţia culturală a acestui monument istoric. El afirmă că a fost a treia restaurare din istoria Bojdeucii şi că „multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de această ultimă restaurare”.
Alexandru Muraru, fost director general al Institutului Naţional al Patrimoniului, afirmă că lucrările de restaurare a bojdeucii s-au făcut conform standardelor de intervenţie asupra monumentelor istorice şi au avut scopul de a prelungi durata de viaţă a clădirii şi de a-i îmbunătăţi rezistenţa structurală.
„Restaurarea a fost necesară pentru a stopa procesul de deteriorare şi pentru a păstra semnificaţia culturală a muzeului. Controversele apărute în spaţiul public, deşi înţelese din perspectiva ataşamentului emoţional faţă de patrimoniul naţional, nu reflectă în totalitate realităţile şi necesităţile tehnice ale unui astfel de proces complex de restaurare. Restaurarea „Bojdeucii lui Ion Creangă” a fost un proiect complex, care a implicat o serie de intervenţii detaliate, fiecare având scopul de a conserva şi revitaliza această clădire istorică”, consideră Alexandru Muraru.
Potrivit acestuia, structura de rezistenţă a bojdeucii era alcătuită iniţial din pereţi de vălătuci şi stâlpi de lemn, dar pentru a îmbunătăţi rezistenţa seismică au fost adăugate elemente din beton armat, înlocuind astfel elementele structurale din lemn vechi.
„Tâmplăria cerdacului a fost înlocuită cu una nouă din lemn de stejar, iar parapetul cerdacului închis a fost înlocuit cu unul dublu, izolat termic şi protejat ignifug. Pereţii interiori şi exteriori au fost supuşi unui proces de refacere a tencuielilor şi injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip, păstrând astfel aspectul autentic al clădirii. Grinzile şi planşeul existent au fost decapate, reparate şi rebăiţuite, păstrând astfel aspectul lor original, dar îmbunătăţindu-le durabilitatea. Toată tâmplăria a fost restaurată sau înlocuită acolo unde era necesar, cu o atenţie specială la detaliile originale ale Bojdeucii. A fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu o tâmplărie din lemn de stejar, conform cu aspectul original. Materialul lemnos al şarpantei şi al altor elemente a fost tratat pentru a fi rezistent la foc şi a preveni degradarea cauzată de insecte şi mucegai”, adaugă liberalul Alexandru Muraru.
El precizează că această restaurare a fost a treia din istoria Bojdeucii şi că „multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de această ultimă restaurare”.
Muraru scrie că prima restaurare a avut loc în ajunul Primului Război Mondial, înainte de deschiderea bojdeucii ca muzeu, iar a doua a urmat după cutremurul devastator din 1977.
„În cadrul celei de-a treia restaurări, multe dintre elementele criticate deja existau şi au fost integrate în noua intervenţie cu respect pentru istoria şi funcţionalitatea locului. De exemplu cimentul de pe pereţi: Prezenţa cimentului, introdusă în restaurarea anterioară, a fost reevaluată şi conservată acolo unde a fost posibil, pentru a menţine integritatea structurală a clădirii. (…) Restaurarea nu înseamnă întotdeauna întoarcerea la forma originală, ci adesea implică găsirea unui echilibru între păstrarea istoriei şi asigurarea funcţionalităţii şi siguranţei în prezent. Astfel, restaurarea actuală a „Bojdeucii lui Ion Creangă”, cu toate elementele sale, reprezintă un efort conştient de a conserva patrimoniul, respectând în acelaşi timp istoria intervenţiilor anterioare şi necesităţile actuale ale clădirii ca spaţiu muzeal viu şi accesibil”, menţionează liberalul Alexandru Muraru, potrivit News.ro.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat, luni, Corpului de control verificarea legalităţii avizului pentru intervenţia realizată asupra monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunţe asupra calităţii intervenţiei, prin analizarea proiectului şi prin deplasare la faţa locului.
Tot luni, prefectul de Iaşi, Bogdan Cojocaru, a cerut Direcţiei pentru Cultură şi Inspectoratului de Stat în Construcţii să verifice modul în care au fost realizate lucrările de modernizare la Bojdeuca lui Ion Creangă. Prefectul ieşean susţine că ieşenii merită să ştie de ce restaurarea monumentului s-a transformat într-o controversă naţională.
Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă, considerată „butaforie de lux” sau „pensiune banală de două margarete”, cu parchet şi prize, s-a realizat cu mijloace adecvate, susţine Consiliul Judeţean Iaşi, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din România.
Personalităţi şi cititori şi-au exprimat uimirea legat de cum arată acum Bojdeuca lui Creangă: cu ciubăr, prize, parchet laminat şi ca o pensiune de două margarete.
Editor : C.L.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News