Aderarea României la Schengen. Parlamentul European dezbate o nouă rezoluție și cere Comisiei despăgubiri pentru România și Bulgaria

Parlamentul European cere ca Bulgaria și România să adere la Schengen până la finele anului 2023. Oficialii europeni dezbat marți o rezoluție prin care își reiterează sprijinul pentru accederea celor două state vecine la Schengen, argumentând că îndeplinesc condițiile necesare. Textul subliniază deopotrivă consecințele economice și asupra climei ale menținerii Bulgariei și României în afara zonei de liberă circulație. Europarlamentarii îndeamnă Comisia să evalueze costurile neaderării și să analizeze eventuale opțiuni pentru a acorda compensanții financiare celor două state.

Proiectul dezbătut marți de eurodeputați va fi supus la vot miercuri

Eurodeputații susțin că "un spațiu Schengen mai extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, în timp ce situația actuală este «instrumentată de propaganda anti-UE» în cele două țări. Textul subliniază, de asemenea, consecințele economice și de mediu ale menținerii celor două țări în afara spațiului Schengen și îndeamnă Comisia să estimeze costurile neaderării pentru România și Bulgaria și să analizeze opțiunile privind mecanismele de compensare financiară".

Într-o rezoluție adoptată la finele lunii iunie de către Comisia pentru petiții a PE, oficialii europeni membri ai formațiunii au explicat că respingerea României și a Bulgariei este în dezacord cu obiectivele UE de neutralitate climatică 

Aceștia au mai spus atunci că împiedicarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, prin menținerea României și a Bulgariei în afara Schengen, aduce "pagube ireparabile" mediului.

Ținerea la marginea spațiului Schengen a României și Bulgariei este în dezacord cu țintele de neutralitate climatică ale Uniunii. Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de poluarea crescută, cauzată de miile de vehicule care așteaptă să treacă granița în fiecare zi, în condițiile în care emisiile de dioxid de carbon se ridică la aproximativ 46.000 de tone în fiecare an, spun deputații europeni.

Eurodeputații au propus și atunci Executivului UE să ofere compensații financiare României și Bulgariei, solicitând Comisiei să facă o estimare a costurilor de oportunitate și a daunelor aduse mediului din 2011 până în prezent, cauzate de refuzul nejustificat de a permite României și Bulgariei să intre în Schengen.

Ei au cerut să analizeze posibilitatea de a oferi compensații financiare statelor, oferind aceleași argumente "instrumentalizarea situației de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă" și " slăbirea capacității UE de a-și promova valorile și buna guvernare în țările terțe".

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include și statele terțe - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Parlamentul a sprijinit în mod repetat aderarea Bulgariei și a României, cel mai recent în rezoluția din 5 octombrie 2022 și în dezbaterea din 14 decembrie 2022.