Mugur Isărescu: „Băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat”
În cadrul conferinței de prezentare a raportul trimestrial asupra inflației, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a transmis că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie”. În plus, Mugur Isărescu a declarat și că vremea dobânzilor mici a trecut.
Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun
Heat-flation și sog-flation
Gramaj mai mic, preț la fel de mare. Fenomenul scumpirilor mascate a luat amploare
Dăianu avertizează Guvernul: Sper să nu ajungem să plătim taxa prin inflație
Alimentul care s-a scumpit de aproape trei ori din 2021
Ce a răspuns Isărescu când a fost întrebat despre un nou mandat la BNR
Mugur Isărescu: Avem o problemă fiscală majoră
Rusia răspunde cererilor României de a recupera Tezaurul cu un documentar de propagandă: „Ne sunteți datori"
Consilierul guvernatorului BNR: România nu mai poate suporta costurile la 3.000 de comune
Conform guvernatorului Mugur Isărescu, BNR vede o temperare a consumului și crede că în semestrul 2 se va simți și mai mult. „Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie”, a transmis Isărescu, care a precizat, de asemenea, că România are probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare și că era dobânzilor mici este depășită.
Guvernatorul BNR a afirmat că băncile „au sărit calul” cu creșterea ROBOR, dar acest lucru a dus și la creșterea dobânzilor la depozite, Isărescu lansând și un avertisment pentru bănci: „să fie mai atente la mesajele Băncii Naționale”.
„Au suprareacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul”, a mai spus guvernatorul BNR.
România s-a împrumutat la dobânzi mai mari comparativ cu alte țări
România s-a împrumutat la dobânzi mai mari comparativ cu alte țări, inclusiv cu Ungaria, pentru că a avut deficitele cele mai mari, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, întrebat de un jurnalist „de ce România se împrumută la dobânzi mari chiar și mai mari ca Ungaria, care este într-o situație urâtă”.
Potrivit guvernatorului, rezervele internaționale ale României nu au scăzut, dar nici nu au crescut.
Dacă nu intervenea schema de plafonare, am fi avut o inflație de 20%, a mai spus guvernatorul BNR. „Inflația este un fenomen global, nu e prezent doar în România. Cea mai scăzută inflație din Europa depășește 5%. România e pe locul al 7-lea ca nivel al inflației. În România inflația s-a datorat energiei, utilităților, dar și bunurilor alimentar. Dacă nu intervenea schema de plafonare, am fi avut o inflație de 20%. În Ungaria inflația e mai mică pentru că și schema de plafonare a fost mai generoasă”, a spus Mugur Isărescu.
Potrivit guvernatorului, rata inflației se va plafona în acest trimestru. „E posibil ca în august să vedem unele creșteri, dar treptat-treptat, tendința e de scădere”, a spus Isărescu.
Consumul populației a evoluat favorabil, ceea ce era de așteptat, a mai spus Mugur Isărescu. „Treptat, lumea a constatat că inflația îi afectează puterea de cumpărare așa că a intervenit o temperare a consumului. Credem că în semestrul al doilea acest lucru se va vedea și mai bine”, a declarat guvernatorul BNR.
„Perioada dobânzilor puternic real negative este o perioadă depășită. În istoria omenirii o data sau de două ori într-un secol apar aceste perioade de represiune financiare. A ne raporta la cum erau dobânzile acum 4-5 ani nu ne ajută. Acea perioadă nu se va repeta în grabă”, a mai spus Isărescu, precizând și că „o dobândă normală într-o perioadă fără inflație este de 3-6%”.
Alte câteva declarații ale guvernatorului BNR:
- Pe piața forței de muncă este posibil să mai apară presiuni inflaționiste;
- Indicatorul de tensionare al pieței muncii a început să crească, chiar dacă e la un nivel rezonabil față de perioada de dinaintea pandemiei;
- Eu personal recunosc că poate condițiile de lichiditate au făcut ca băncile să sară calul cu ROBORul. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri, la dobânzi puternic negative. Care chiar pierd ținând banii în depozite;
- Mărimea deficitului comercial este strâns legată de deficitul fiscal. Marea sarcină a corecției în sectorul extern este corecția fiscală, care vedeți că se face foarte greu;
- Cursul de schimb este relativ stabil. E vorba și de românii care vin de Sfantă Maria acasă și vând valută;
- Nerezidenții au re-descoperit România și contribuie și ei la finanțarea deficitului bugetar;
- În România nu sunt multe ancore în care publicul să aibă încredere. Asta ne mai lipsea: să scăpăm de sub control cursul valutar;
- Rata inflației se va plafona în acest trimestru. E posibil ca în august să vedem unele creșteri, dar treptat-treptat, tendința e de scădere;
- Avem probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare;
- Între factorii care au contribuit la creșterea prețurilor la carburanți avem în continuare creșterea prețurilor țițeiului, dar au intervenit și alți factori în ultimele luni.
Primele semne pozitive sunt în ce privește materiile prime, inclusiv la produsele agricole, a enunțat Mugur Isărescu. „Am spus și în ședința precedentă că, în măsura în care apar primele semne de temperare și apoi de scădere a ratei inflației, vom micșora pasul de creștere a ratei de politică monetară. Astfel, cu excepția gazelor naturale aproape toate materiile prime au început să meargă în jos. Și este o tendință și pe plan mondial”, a spus guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a încheiat conferința de presă cu următorul mesaj: „Să aveți o vacanță plăcută și inflație scăzută”.
Citește și: Inflația se va apropia de 14% la sfârșitul anului. BNR a majorat prognoza
Potrivit unui comunicat al BNR, remis săptămâna trecută după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară, prognoza actualizată a BNR evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.
Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%.
În şedinţa de vineri, 5 august 2022, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an, de la 3,75%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, potrivit Agerpres.
Citește și: ROBOR și-a reluat creșterea, după scăderea timidă de marți
Editor : Marco Badea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News