Lia Savonea, val de acuzaţii la adresa Anei Birchall. Reclamaţia şefei CSM a fost trimisă la Curtea Constituţională
Președintele CSM, Lia Savonea, a trimis Curții Constituționale cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între ministrul Justiției, Ana Birchall, și Consiliul.
În cursul zilei de miercuri, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, a transmis Curții Constituționale cererea de soluţionare a „conflictului juridic de natură constitutuţională dintre ministrul justiţiei, Ana Birchall, respectiv Ministerul Justiţiei, ca parte a autorităţii executive şi autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii”, informează reprezentanții forului.
Cererea către CCR este motivată de următoarele chestiuni, conform CSM:
1. „Ingerință gravă a ministrului Justiției, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfășurată de procurori.
2. Acte de subminare a independenței justiției din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepția că problemele justiției din România nu sunt gestionate de organismele constituționale abilitate ci de anumiți factori externi
3. Acțiuni repetate de decredibilizare și blocare a activității CCR, autoritate de rang constituțional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România.
În privința punctului 1, Anei Birchall i se reproșează că, în ancheta penală din cazul Caracal, a comunicat familiei unei victime informaţii referitoare la conţinutul unor probe administrate în cauză.
„Astfel, la data de 2 august 2019, ministrul justitiei a contactat telefonic familia Alexandrei Măceşanu, comunicându-i faptul că rezultatele testelor genetice atestă că rămaşiţele şi cenuşa găsite în casa persoanei cercetate în cauză indică ADN-ul tinerei. Trebuie menţionat că datele respective nu fuseseră comunicate familiei victimei de către organele de urmărire penală, singurele abilitate potrivit Codului de procedură penală să efectueze asemenea acte, şi nici nu fuseseră făcute publice, ancheta penală fiind în derulare. Ulterior, ministrul justiţiei a confirmat public faptul că a luat legătura cu familia victimei şi a comunicat datele respective, susţinând că nu este vorba de o informaţie confidenţială din cadrul urmăririi penale şi că a acţionat astfel dintr-o obligaţie morală, umană”, se arată în sesizarea CCR.
Așadar, autoritatea ministrului justiției asupra activității desfășurate de către procurori este o „atribuție/competență proprie acestuia, și nu o atribuție/competență constituțională proprie a Guvernului”.
„Or, această acţiune a ministrului justiţiei constituie o veritabilă imixtiune în activitatea procurorilor care efectuează urmărirea penală în cazul menţionat, cu încălcarea limitelor autorităţii conferite de art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală”, mai arată sursa citată.
În legătură cu actele de subminare a independenței justiției (punctul 2) prin negocierea unei foi de parcurs, Anei Birchall i se impută că la data de 5 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă la București, Gordon Sondland, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Uniunea Europeană, a declarat că procurorul general american, William Barr, a invitat-o pe ministrul Justițieichall la Washington să continue să lucreze alături de el și de echipa lui, în mod direct, pentru o foaie de parcurs (roadmap) privind statul de drept în România.
„Prin poziţia exprimată public în şedinţa Plenului (din 17 octombrie, n.r.), ministrul justiţiei, Ana Birchall, nu a dezminţit existenţa unei astfel de „foi de parcurs” şi nu a răspuns întrebărilor referitoare la afectarea independenţei justiţiei în legătură cu acest aspect. Atitudinea ministrului justiţiei a fost de natură a crea în percepţia publică ideea afectării independenţei justiţiei din partea unui membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituţional al independenţei justiţiei.
Ulterior, printr-o scrisoare adresată CSNM, Ana Birchall a invocat depăşirea, prin interpelarea făcută, a atribuţiilor proprii ale Consiliului, arătând că „încercarea unor membri ai Consiliului de a-şi aroga un veritabil drept de veto cu privire la acţiunile externe ale ministrului justiţiei este o imixtiune gravă şi inacceptabilă în activitatea puterii executive”.
Prin aceeaşi scrisoare ministrul justiției, Ana Birchall, a precizat că la nivelul Ministerului Justiţiei nu există nici un document de tip „to do list” sau foaie de parcurs convenit cu partenerii externi.
„Prin poziţia publică exprimată, ministrul justiţiei a creat aparenţa unei agende proprii în ceea ce priveşte justiţia, dezbătută la nivel extern, dar nediscutată cu instituţia care are rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei. (...) În încercarea de a justifica public implicarea într-un demers al cărui conţinut, tocmai prin împrejurarea că nu este cunoscut, este de natură să creeze în percepția publică o impresie eronată asupra înfăptuirii justiţiei, în sensul că justiţia din România nu este gestionată de organele constituţionale abilitate, ministrul justiţiei, Ana Birchall, neagă rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, limitându-l la atribuţii legate de cariera judecătorilor şi a procurorilor şi de organizarea instanţelor şi parchetelor”, se mai arată în sursa citată.
În privința acțiunii de decredibilizare și blocare a activității CSM, Ana Birchall ar fi respins analizarea sesizărilor CSM privind necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative.
„În plus, trebuie reţinută totala neimplicare a Ministerului Justiţiei în contextul promovării unor acte normative de natură a afecta stabilitatea financiară a magistraţilor, cu efecte asupra independenţei acestora”, se arată în sesizare.
De asemenea, Lia Savonea atrage atenția că declarațiile publice ale Anei Birchall au invocat invocat dificultăţi legate de participarea sa la şedinţele Plenului Consiliului, ca urmare a modului în care acestea sunt planificate de către conducerea forului.
„Aceste afirmaţii nu sunt justificate, fiind menite a denatura realitatea cu consecinţa decredibilizării Consiliului Superior al Magistraturii, inducându-se în percepţia publică ideea unei obligaţii de consultare a membrilor în privinţa stabilirii şedinţelor şi a proiectului ordinii de zi, nerespectată de consiliu”, mai subliniază Savonea.
În sesizarea către CCR sunt menționate și criticile ministrului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).
„Poziţia ministrului justiţiei a fost urmată de crearea unui grup de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției, astfel cum rezultă din declaraţiile publice din data de 17 septembrie 2019. Cu această ocazie, ministrul justiţiei a arătat că, din concluziile preliminare, nu se susține funcționarea în această formă a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Cu negarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost implicat în acest demers şi nu a fost invitat să participe la lucrările grupului de lucru. De altfel, componenţa acestui grup de lucru nu a fost adusă la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii şi nu a fost făcută publică în nicio altă modalitate, aspect de natură să genereze îndoieli cu privire la obiectivitatea activităţii şi caracterul său reprezentativ”, spune CSM în document.
Prin declaraţiile publice exprimate, ministrul justiţiei ar fi vulnerabilizat imaginea unei structuri din cadrul autorităţii judecătoreşti, cu consecinţa afectării încrederii publice în justiţie.
„Luările de poziţie cu potenţial de a afecta imaginea justiţiei ale unui reprezentant al altei puteri publice, cu încălcarea principiului colaborării loiale între instituţiile statului, impun adoptarea unor măsuri ferme. Cum, în situaţia dată, Consiliul Superior al Magistraturii nu are instrumentele necesare pentru a împiedica afectarea încrederii publice în activitatea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, ca urmare a declaraţiilor formulate de ministrul justiţiei, creându-se astfel un blocaj instituţional, este necesară intervenţia Curţii Constituţionale”, arată sesizarea.
Lia Savonea a anunțat încă de săptămâna trecută că va sesiza CCR deoarece Birchall s-ar face vinovată de două chestiuni: ingerință în activitatea procurorilor și subminare a autorității Consiliului Superior al Magistraturii.
Redactare: G.M.
Sursa: Mediafax
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News