L. C. Kovesi, la Digi24: Protocolul între DNA și SRI nu a dat drepturi în plus celor două instituții
Laura Codruța Kovesi a făcut precizări, marți, într-o intervenție telefonică la Digi24 despre desecretizarea protocolului încheiat în 2009 între SRI și Ministerul Public. Ea a declarat că protocolul nu a dat drepturi în plus DNA și SRI, ci doar stabilea ce activități făceau procurorul de caz și ofițerul de informații, aceștia neimlicându-se unul în munca celuilalt. În plus, i-a răspuns și fostului procuror șef al instituției. „Au fost adrese semnate chiar de Daniel Morar”, a spus șefa DNA.
Primarul din Târgu Mureș a fost reținut de procurorii DNA
SRI confirmă că există ferme de troli, boți în România
Percheziții DNA la sediul CJ Caraș-Severin. Procurorii cercetează vânzarea unui aparat RMN cu 10.000 de euro - Surse
Prima reacție SRI, după alerta de securitate emisă de SUA: „SRI nu are date pentru creșterea nivelului de alertă teroristă”
Nelu Tătaru, declarații la ieșirea de la DNA Iași. Fostul ministru al Sănătății este acuzat că a luat mită
Vameși reținuți pentru mită în portul Constanța
Primarul din Lehliu Gară, audiat la DNA
Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, la Curtea de Apel. „Am adus o armă secretă”
Florian Coldea, din nou la DNA
Laura Codruța Kovesi a spus, la Digi24, că nu dorește să intre în polemică cu Daniel Morar.
„Sunt șase ani de când a condus instituția, probabil nu-și amintește foarte bine anumite detalii. Să lămurim lucrurile: DNA a colaborat instituțional și în scris cu SRI în baza protocolului semnat în 2009 între Ministerul Public, Parchetul de le lângă Înala Curte de Casație și Justiție și SRI. Din arhiva DNA rezultă că protocolul a fost aplicat de DNA și anterior anului 2013, adresele fiind semnate chiar de procurorul șef Daniel Morar”, a spus Laura Codruța Kovesi, ca reacție la afirmația făcută de fostul șef al DNA, potrivit căreia în perioada în care el s-a aflat la conducerea Direcţiei protocolul semnat în 2009 nu a fost respectat.
Șefa DNA a adăugat că protocolul a fost multiplicat și trimis structurilor teritoriale.
„Singura observație făcută de DNA în 2009 a fost că se dorea să existe o comunicare directă între DNA și SRI și nu prin intermediul procurorului general, se dorea un protocol direct SRI-DNA, protocol valabil pentru toate structurile de parchet”, a subliniat ea.
Procurorul șef a mai precizat că despre acest s-a discutat luni de zile și că a fost redactat de către un grup de lucru, apoi cele câteva mii de procurori din Ministerul Public au putut să facă observații.
„Aveam obligații legale prevăzute în aceste acte normative și parchetele, și SRI, iar protocolul nu a dat drepturi în plus celor două instituții”, a subliniat Laura Codruța Kovesi.
Șefa DNA a dat un exemplu de la acea vreme în care, în afară de DNA, toate celelalte structuri de parchet nu aveau aparatură de interceptare.
„Procurorul cum își îndeplinea concret obligația de a pune în aplicare autorizația de interceptare? Care era circuitul documentului? În câte zile trebuia să primească răspuns după ce era trimis? În ce modalitate primea rezultatul? Iată că toate răspunsurile la aceste întrebări nu erau prevăzute în Codul de Procedura Penală”, a declarat Kovesi.
În plus, ea a adăugat că și alte instituții din sistemul judiciar au făcut protocoale cu SRI, nu doar Ministerul Public.
„S-a simțit nevoia să se detalieze în niște regulamente interne, proceduri interne, dispozitii care sunt prevăzute în lege”, a precizat Lovesi.
Întrebată de ce era nevoie ca acest protocol să fie secret, șefa DNA a răspuns că „trebuie să ne raportăm la anul 2009”.
„Toate echipamentele de interceptare și activitățile specifice pentru implementarea autorizațiilor de interceptare, supraveghere a SRI erau clasificate și ca atare modul în care se lucra cu aceste echipamente trebuia să fie clasificat”, a precizat Kovesi, adăugând că tot ce era la dosar se publica, doar că modul în care se realizat filajul era clasificat.
De asemenea, șefa DNA a spus că respectivul protocol „nu folosea noțiunea de echipă mixtă, folosea noțiunea de echipă comuna sau planuri comune de acțiune” și că procurorul de caz și ofițerul SRI trebuiau să comunice.
În plus, era vizată „identificarea unor aspecte tehnice, cum sunt cele pentru punerea în aplicare a unor măsuri de supraveghere autorizate de judecător: modul în care se realizează filajul, pătrunderea într-un anumit spațiu pentru instalarea unui microfon, montarea unor echipamente de înregistrare audio-video, activități tehnice pe care procurorii nu puteau să le realizeze”.
„Ofițerii de informații nu administrau probe, nu făceau niciun fel de act de urmărire penală, nu luau declarații, ci pur și simplu acte de natură tehnica pe care procurorul nu le făcea. Nu intra procurorul într-o încăpere să instaleze un microfon”, a exemplificat Kovesi.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News