ÎCCJ atacă legea fugarilor la Curtea Constituțională
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis, marți, într-un comunicat de presă, că a sesizat Curtea Constituțională pe legea fugarilor. Judecătorii consideră că actul normativ adoptat de Camera Deputaţilor este neconstituţional în ansamblul său.
Legea fugarilor a fost adoptată pe 29 decembrie de Camera Deputaţilor şi a fost trimisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Marți, 5 decembrie 2023, este ultima zi în care ICCJ mai putea sesiza Curtea Constituțională.
„La data de 5 decembrie 2023, ora 20.00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu participarea unui număr de 88 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023)”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ.
Magistraţii Înaltei Curţi explică şi motivul pentru care a fost făcută această sesizare.
„Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii”, a mai precizat sursa citată.
Legea fugarilor prevede modificări la Codul penal, în sensul în care persoanele condamnate definitiv, care în 7 zile nu se prezintă pentru a fi pusă în executare pedeapsa, vor avea pedeapsa suplimentară între 6 luni şi 3 ani pentru o infracţiune asimilată celei de evadare.
„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede proiectul de lege.
Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.
Cătălin Cherecheș, Elena Udrea, Sorin Oprescu, Dragoş Săvulescu, Alina Bica, Daniel Dragomir, Cristian Rizea, Marian Zlotea sau fostul deputat UDMR Olosz Gergely se află în prezent pe lista „fugarilor” care au reuşit să părăsească România înainte de a fi condamnaţi la închisoare pentru fapte de corupţie.
Editor : C.L.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News