Live

Despăgubiri Colectiv. Guvernul a decis ca specialiștii de la două ministere să stabilească un mecanism concret de plată

Data actualizării: Data publicării:
Foto: Inquam Photos/Liviu Florin Albei

Guvernul a decis ca specialiştii de la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei să stabilească în cel mai scurt timp mecanismul concret de plată a despăgubirilor dispuse prin hotărârea judecătorească privind dosarul „Colectiv”, a anunţat Executivul.

Potrivit unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti din 12 mai 2022, Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov vor plăti în solidar cu patronii clubului Colectiv şi doi pirotehnişti daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015 din clubul „Colectiv”.

De asemenea, inculpaţii menţionaţi, ISU şi Primăria Sectorului 4, trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, a anunţat, la două săptămâni după pronunțarea sentinței, că se va adresa Guvernului pentru a primi, din Fondul de rezervă, banii pentru plata despăgubirilor persoanelor vătămate în urma incendiului de la clubul Colectiv. 

Cine are de plătit despăgubiri și în ce cuantum

Potrivit deciziei instanţei, patronii clubului Colectiv - Paul Gancea, Costin Mincu şi Alin George Anastasescu -, condamnaţi definitiv la pedepse între 6 şi 11 ani şi 8 luni de închisoare, doi pirotehnişti - Marian Moise şi Viorel Zaharia (fiecare 6 ani şi 10 luni) - au fost obligaţi să plătească în solidar cu SC Colectiv Club SRL, SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 şi Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţă „Dealu Spirii” Bucureşti-Ilfov despăgubiri de peste 50 milioane euro către persoanele rănite şi rudele tinerilor morţi în urma incendiului din 2015.

În general, suma medie stabilită de instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 150.000 - 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro.

Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1,5 milioane euro şi 4,6 milioane lei.

Spre deosebire de sentinţa dată de Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond), Curtea de Apel Bucureşti a decis ca primarul Cristian Popescu-Piedone, cei doi pompieri implicaţi în acest caz şi trei funcţionare de la Primăria Sectorului 4 să nu mai apară pe lista inculpaţilor care trebuie să plătească daune morale şi materiale.

Piedone nu mai trebuie să plătească daune

Primarul Cristian Popescu-Piedone nu mai apare pe lista inculpaţilor care trebuie să plătească în solidar cu instituţii ale statului despăgubiri de zeci de milioane de euro către victimele tragediei de la Colectiv.

În sentinţa de condamnare dată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul Colectiv este menţionat faptul că Piedone, cei doi pompieri implicaţi în acest caz şi trei funcţionare de la Primăria Sectorului 4 nu vor mai plăti despăgubiri către victime şi reprezentanţii acestora.

„Respinge, ca inadmisibile, toate acţiunile civile formulate împotriva inculpaţilor Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa, Moţoc Sandra Ramona, Radu Antonina, Matei George Petrică. (...) Revocă măsura asigurătorie dispusă prin Ordonanţa DNA nr. 909/P/2015 din 17.12.2015 (vol.11 u.p., filele 21-33) - Popescu Cristian Piedone”, se arată în hotărârea CAB.

Totodată, magistraţii au scăzut de la 12.000 lei la 10.000 lei cheltuielile judiciare pe care trebuie să le achite Piedone.

În decizia instanţei de fond (Tribunalul Bucureşti) din decembrie 2019, Piedone apărea pe lista inculpaţilor obligaţi să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. Această dispoziţie a fost înlăturată de Curtea de Apel Bucureşti.

Piedone a beneficiat la Curtea de Apel Bucureşti şi de o reducere la jumătate a pedepsei, după ce s-a eliminat aplicarea formei agravante a infracţiunii de abuz în serviciu.

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat joi pe Piedone la 4 ani închisoare cu executare, faţă de cei 8 ani şi 6 luni stabiliţi inițial de Tribunalul Bucureşti.

Editor : Luana Pavaluca

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Blocaj în negocierile pentru Guvern, înainte de consultările cu Iohannis. PNL insistă să ia Dezvoltarea, UDMR nu cedează

Nicușor Dan: Suntem în mijlocul unei crize sociale. Nu ne permitem încă câteva luni de instabilitate

PSD insistă ca Ciolacu să rămână premier și în viitorul Executiv. Paul Stănescu: „Încerc să-l conving.” Cum arată acum noul Guvern

Premierul ungar Viktor Orban, primit de Marcel Ciolacu, la Guvern. Cei doi au discutat despre avantajele aderării României la Schengen

Partenerii noștri