Comunicatul CCR: Desemnarea lui Ludovic Orban nu e constituţională. Președintele trebuie să facă o nouă desemnare
Curtea Constituțională a stabilit că există conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Parlament din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcția de premier de către șeful statului Klaus Iohannis. Potrivit unui comunicat de presă al CCR, președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru: „desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern”.
Potrivit informațiilor Digi24.ro, variantele vehiculate pentru desemnarea în funcția de prim-ministru sunt: vicepremierul Raluca Turcan și Nicolae Ciucă, ministrul Apărării.
Actualizare 15:40. CCR a anunțat într-un comunicat de presă decizia sa:
„În ziua de 24 februarie 2020, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererile de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Preşedintele României şi Parlamentul României, cereri formulate de președintele Senatului şi de președintele Camerei Deputaților.
În şedinţa publică, în cadrul dezbaterilor, Curtea Constituțională, văzând obiectul cauzelor, a dispus conexarea acestora.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:
1. A admis cererile formulate de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituţională între Președintele României și Parlamentul României, în legătură cu desemnarea de către Președintele României a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru, prin Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020.
2. În realizarea atribuției prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție, Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru. Curtea a constatat, în esență, în acord cu Decizia CCR nr.80/2014, că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, președintelui Camerei Deputaţilor şi președintelui Senatului.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Actualizare 14.55. Curtea Constituţională a admis sesizarea formulată de Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, și Titus Corlățean, președinte interimar al Senatului, potrivit unor surse din cadrul instituţiei.
Judecătorii constituţionali au decis, aşadar, că este neconstituţională desemnarea lui Ludovic Orban în funcţia de premier.
Hotărârea a fost luată cu majoritate, de 7 la 2.
În aceste condiţii, Klaus Iohannis trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcţia de premier.
Decizia a fost anunţată cu o oră înainte de şedinţa anunţată pentru învestirea guvernului Orban 2, astfel că această şedinţă a fost anulată, rămânând fără obiect.
Decizia CCR nu îi interzice președintelui Iohannis să îl nominalizeze tot pe Ludovic Orban ca premier, ci îi impune să nominalizeze un premier care poate strânge o majoritate guvernamentală în Parlament.
Actualizare 12.20. Consilierul prezidenţial Mihaela Ciochină a susţinut la Curtea Constituţională că prin desemnarea lui Ludovic Orban ca premier nu s-a creat niciun blocaj al activităţii Parlamentului.
"Nu există un blocaj la nivelul activităţii Parlamentului, câtă vreme mecanismul efectiv de autoreglare a raporturilor interinstituţionale în cadrul procedurii de învestitură a Guvernului, ce implică acţiunea directă şi nemijlocită a senatorilor şi deputaţilor, se află în derulare, acest mecanism se află în derulare", a spus Mihaela Ciochină.
În opinia sa, derularea audierii candidaţilor la funcţiile de miniştri şi apoi programarea unei şedinţe pentru votul de învestitură demonstrează că Parlamentul funcţionează în mod normal.
"Chiar astăzi, peste câteva ore, este programată şedinţa comună a celor două Camere în vederea acordării votului de încredere. În acest context, cererea apare exclusiv ca o expresie a nemulţumirii de natură pur politică a unui partid politic (...) ai cărui exponenţi sunt chiar autorii sesizării, şi nu ca o expresie a unei imposibilităţi de funcţionare instituţională a Parlamentului. În opinia noastră, câtă vreme este reglementat un mecanism de autoreglare, nu se justifică intervenţia Curţii Constituţionale", a afirmat reprezentanta Administraţiei Prezidenţiale.
Actualizare 12.00. Preşedintele interimar al Senatului, Titus Corlăţean, a afirmat la Curtea Constituţională că primele semne ale conflictului juridic dintre Parlament şi preşedintele Klaus Iohannis au apărut la începutul acestui an.
"Conflictul juridic care opune Parlamentul preşedintelui României nu este de dată foarte recentă, au fost semne (...) care au devenit evidente la începutul lunii ianuarie 2020", a spus Corlăţean, care a citat declaraţii ale preşedintelui Iohannis referitoare la intenţia declanşării alegerilor parlamentare anticipate.
"La baza conflictului juridic de natură constituţională cu care Curtea Constituţională a fost sesizată se află voinţa preşedintelui României şi a Guvernului de a recurge ilegitim la proceduri constituţionale democratice pentru a-şi atinge exclusiv scopuri politice (...), afectând grav în acest mod funcţionarea Parlamentului, pe care îl împiedică să-şi ducă la bun sfârşit mandatul", a afirmat preşedintele interimar al Senatului.
Sesizarea a fost făcută de Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, și Titus Corlățean, președinte interimar al Senatului.
Potrivit documentului semnat de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, conflictul constă în "exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţie, de desemnare, în data de 6 februarie, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru".
În sesizare se arată că desemnarea lui Orban la funcţia de prim-ministru a fost făcută "cu încălcarea, în mod direct sau indirect principiilor sau dispoziţiilor constituţionale". În acest sens, ar fi fost încălcate: "principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a", se susţine în sesizare.
"De asemenea, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate", mai arată sesizarea.
Conform documentului, art. 89 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, iar preşedintele României încalcă aceste dispoziţii, "declarând deschis că are ca scop alegeri anticipate, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile", se mai argumentează în sesizarea la CCR.
"Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, semnalăm că este necesar, totodată, a se stabili conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale", se mai arată în text.
Până la 14 februarie a fost termenul de exprimare a punctelor de vedere ale părțile implicate în conflictul dintre președintele Klaus Iohannis și Parlament pe desemnarea lui Ludovic Orban ca prim-ministru.
Înaintea depunerii contestației la CCR, Marcel Ciolacu a explicat că sesizarea va fi făcut chiar dacă asta nu stopează demersul desemnării lui Orban ca premier.
După ce Guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, președintele Klaus Iohannis a decis să-l desemneze, din nou, pe Ludovic Orban pentru Palatul Victoria.
De pe 17 până pe 19 februarie, miniștrii Cabinetului Orban au fost audiați în comisiile reunite ale Parlamentului, iar votul de învestire va fi dat luni, 24 februarie, într-un plen reunit care va începe la ora 16.00.
Din cei 16 membri ai Executivului, doar patru au primit aviz pozitiv în forurile legislative de specialitate și anume Nicolae Ciucă - Apărare, Bogdan Aurescu - Externe, Virgil Popescu - Economie și Adrian Oros - Fonduri Europene.
Redactare G.M.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News