Din|interior. Bucureștiul se află în topul celor zece capitale ale lumii aflate în pericol, în caz de cutremur

O dată la 30-40 de ani un cutremur mare loveşte România. S-a întâmplat în 1802, în 1829, 1838, 1940 şi în 1977. De fiecare dată, românii au fost luaţi pe nepregătite şi numărul victimelor a avut dimensiuni catastrofice.

La cutremurul din anul 1977, numai în Bucuresti, s-au prăbuşit 28 de clădiri. În prezent, după 35 de ani de la dezastru, de zece ori mai multe construcţii din Capitală riscă să se năruie la un seism mai mare de şapte grade.

„La prima vedere ar trebui să ne panicăm, pentru că astea sunt cifrele, şi în faţa unor cifre reci nu ai ce să faci. Probabil că viitorul cutremur va avea nişte efecte care le vor depăşi pe cele din '77 pentru că multe din construcţiile care au trecut prin două cutremure mari au un nivel de asigurare seismică mult mai scăzut”, a declarat doctorul inginer Dan Căpătână, expert în siguranţa construcţiilor.

„Aceste seisme de Vrancea şi sursa Vrancea produc un tip de mişcare complet diferit de acele cutremure de suprafaţă de tip californian cum li se spune şi această constatare are o mare legătură cu felul în care se comportă clădirile înalte faţă de cele joase”, a explicat doctorul inginer Sever Emil Georgescu, coordonator INCERC.

Forţa generată de unda seismică din Vrancea este cu atât mai distrugătoare cu cât clădirea are mai mult de şapte etaje. Iar acest lucru a putut fi ştiut cu certitudine abia după cutremurul din 1977. Asta înseamnă că tot ce s-a construit înainte de 1977 riscă să se prăbuşească?

„Sub aspectul riscului seismic aceste clădiri nu pot fi încadrate într-o clasă de risc care să ducă la prăbuşire pentru că dacă va fi un cutremr mare, primele clădiri care se vor prăbuşi vor fi clădirile înalte de opt - zece etaje care au fost construite în perioada interbelică, unde sigur că au fost făcute şi multe compromisuri din partea inginerilor. Pe vremea aceea nu prea existau norme”, a afirmat inginerul Căpătână.

În timp ce seismologolia avansează, iar cercetătorii străini descoperă noi metode de reducere a pagubelor umane şi materiale, bucureştenii şi autorităţile au uitat de pericol.

În locul lor, comunitatea oamenilor de afaceri suedezi şi Ambasada Regatului au pus la cale un proiect amplu de conştientizare a pericolului: în aproape 100 de şcoli din Bucuresti au ajuns oamenii ISU şi i-au învăţat pe copii cum să reacţioneze în caz de cutremur.

Bucureștiul se află în topul celor zece capitale ale lumii aflate în pericol, în caz de dezastru

Ultima expertiză a clădirilor cu risc seismic din București s-a făcut în anul 1993. În ultimii 20 de ani, au fost consolidate doar 700 de apartamente din aproape 6.000 vulnerabile.

Ordonanţă 20 din anul 1994 privind măsurile pentru reducerea riscurilor seismice obligă statul să sprijine românii care doresc să îşi consolideze clădirile prin acordarea unor împrumuturi avatajoase. Obstacolul însă apare exact unde te aştepţi mai puţin: la proprietari.

În timp ce 5.000 de proprietari bucureşteni ezită să-şi dea acordul pentru consolidare, specialiştii avertizează că revenirea unui cutremur de peste 7 grade nu ar fi o surpriză, iar numărul construcţiilor nesigure este nepermis de mare.

La zece zile după cutremurul din anul 1977 Charles Richter, cel mai renumit seismolog al lumii, inventatorul scalei magnitudinilor, a trimis o scrisoare autorităţilor romane în care trăgea un semnal de alarmă: „nicăieri în lume nu există o concentrare de oameni atât de expusă unor mişcări de teren ce provin din aceeaşi sursă”. Richter studiase condiţiile în care se produc cutremure în România încă din anul 1940.

Capitala stă pe un sol instabil, dar are totuşi şi zone mai trainice. Colinele oraşului, Drumul Taberei, Uranus, locul pe care se află acum Casa Poporului, Dealul Mitropoliei, Dealul Vacarestilor, Berceniul sunt cele mai stabile din punct de vedere geologic. Specialiştii sunt însă rezervaţi când vorbesc despre rezistenţa acestor terenuri în caz de seism.

Cutremurul cel mai mare din istoria României a fost cel din 1802. A avut 7,4 grade şi s-a resimţit până la Moscova şi Salonic. Atunci s-a prăbuşit turnul Colței, cea mai înaltă clădire din cetatea lui Bucur la acea vreme.

Într-o dimineaţă de duminică, la ora 3.40, pe 10 noiembrie 1940, un seism de 7.4 grade pe scara Richter lovea din nou sudul ţării. Totul a durat 45 de secunde. Cele mai afectate au fost oraşele din apropierea epicentrului: Panciu, Odobesti, Focsani. În Bucuresti, singura clădire care s-a parabusit a fost blocul Carlton. Era considerat un diamant arhitectonic, o construcţie revoluţionară de 12 etaje, ce se află la intersecţia străzii Campineanu cu bulevardul Magheru. Numărul victimelor s-a ridicat la 300 de persoane.

Aflați mai multe informații în materialul video atașat.

• Etichete:
• din interior
• cutremur
• seism
• richter
• 1977

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei