Repetenți la educație. Câtă eficiență are un elev cu 18 materii de studiu?
România de mâine stă în mâinile copiilor de astăzi. Şi daca ne uităm cu atenţie nu prea avem motive de optimism. Ne lăudăm cu olimpicii, dar doar trei la sută dintre elevi ating aceste performanţe. 42 la sută dintre copiii de şcoală nu înţeleg lucrurile pe care le citesc. Ce facem bine şi unde greşim? Încercăm să aflăm împreună într-o campanie Digi 24 dedicată educaţie.
Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”
George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”
Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă
Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°
Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”
Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis
Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”
Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza
VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București
Marian Staş, expert în educaţie, stă de vorbă cu o clasă de elevi: Dragilor, voi cât aveţi ,16-17 materii pe semestru sau câte faceţi?
Elevi: 18.
Staş: Cât? Că nu am auzit.
Elevi: 18!
Staş: Asta e nebunie. Deci dacă în momentul de faţă la... clasa a IX-a?
Elevi: Da.
Staş: Faci 18 materii pe semestru, ceva nu e în regulă cu minţile celor care au proiectat planurile-cadru. Astea sunt planuri-cadru comuniste până în măduva oaselor. Toate trei! Şi cel pentru învăţământ primar, şi cel pentru gimnaziu, şi cel pentru liceu. Modelele educaţionale sănătoase la cap, Finlanda, Singapore, Noua Zeelandă sunt modele în care cel mai important lucru pe care copiii îl fac este că învaţă să decidă.
În alte țări, munca elevilor se vede direct în economie. Dar pentru a ajunge aici, cu toții au înțels că trebuie să pună preț pe educație. În Coreea de Sud, de exemplu, examenele naționale sunt o sărbătoare.
Ruxandra Manea - fostă studentă în Coreea de Sud – povestește: „Învață enorm, asta se întâmplă mai ales în preuniversitar, unde la finalul liceului, având loc acel examen faimos CSAT prin care ei sunt admiși la facultate, țintesc facultățile de prestigiu, iar examenul este considerat o prioritate națională. De exemplu, taximetriştii oferă călătorii gratis elevilor care urmează să dea acest examen. Pentru a-i încuraja, sunt întâmpinaţi de oameni pe stradă care le ţîn pumnii, este multă multă emoţie la nivel naţional având în vedere miza lui... Nu se aude nici musca în timpul examenului acolo... Da. Nu se aude nici musca, este faimos faptul că au oprit circulaţia avioanelor pentru a nu bruia în niciun fel sistemele audio. Există și probe audio și atunci este foarte important să fie liniște”.
„Nicio ţară europeană nu işi bate joc de copii cum ne batem noi în momentul ăsta. Din 100% o generaţie care a început clasa I în 2003, noi am dus 20% la terminarea facultăţii”, spune Daniela Vișoianu, expert în educație.
Marian Staș, expert în educație: „Când faci 18 materii, în momentul în care ai o mie de alte opţiuni, ai net, ai călătorii, proiecte, voluntariat, observaţi cum se amplifică nebunia. Păi asta conduce rapid la fuşereală, rasoleală, să le fac repede, să fac ceva să îmi scot media, pentru că fizic şi intelectual şi mental nu mă pot focaliza suficient. Iar ca proiect stategic de rang 0 pentru societate este un model curicular de secol XXI. 18 ore pe semestru! Asta e nebunie, asta e Ferma animalelor, asta nu e ceva normal pentru România secolului XXI”.
Marian Staș, discuție cu elevii:
- Să zicem că ne ocupăm de opt discipline pentru care ni se încheie mediile. Iar dintr-a IX-a pana în a XII-a aş face în felul următor, în fiecare semestru. Cinci obligatorii şi trei pe care vi le alegeţi voi. Le numesc pe alea trei curriculum la decizia elevilor din oferta școlii, nu curiculum la decizia școlii. Într-a X-a şi a XI-a mergeți așa: 4 cu 4. 4 pe care vi le dă sistemul, că sunteți într-un sistem public, și 4 pe care vi le alegeți voi. Iar într-a XII-a aș face invers: 2 obligatorii și 6 pe care vi le alegeți voi. Sau 3 obligatorii și 5 pe care vi le alegeți voi. E cam alt fel față de ăsta de acum?
- Daaaa...
- Vă e frică, v-ar durea, v-ar plăcea așa?
- Daaa.
- Hai să zicem așa: care ar fi cea mai misto chestie, cel mai tare punct al unui astfel de model?
- Variantele.
- Şi atenţie: în niciunul dintre ani nu aveți 8+0 sau 0+8. Adică nici nu faceți toate așa cum vi le spun eu, dar nici nu aveți latitudinea să le decideți pe toate, pentru că niciodată în viață nu se întâmplă așa.
Occidentul și țările asiatice au învățat demult lecția specializării. Vor și oameni cu meserii, nu doar tineri cu diplome.
Florin Şerban - profesor în Hong Kong: „În Hong Kong, ai de ales dacă mai stai patru ani, ai studii înalte, vei avea un job mai bun sau alegi. Nu, pentru mine este suficient, vreau să mă specializez pe ceva anume, voi face această meserie şi până la urmă voi fi fericit. Elevii încep cu școala primară care durează șase ani, după care au trei ani de gimnaziu și trei ani de liceu. Practic, sunt tot 12 ani ca și în România. Diferența este că școala primară este un pic mai lungă. Pe măsura ce avansează, gimnaziu și apoi liceu, ei se îndreaptă către materii mult mai concentrate. Nu își mai petrec timpul studiind 20-30 de materii care nu îi vor ajuta pe viitor”.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News