Pastila de limbă. Dedicații pentru Daea: Expresii cu „oaia”
Dat fiind că avem în guvern un ministru care a propus ca brandul nostru de ţară să fie oaia, pe care o consideră nici mai mult, nici mai puţin decât „o statuie vie”, scriitorul Radu Paraschivescu se ocupă în această ediție a emisiunii „Pastila de limbă” de câteva expresii care conţin cuvântul „oaie”.
Motivele pentru care cererea lui Potra pentru permis de port-armă a fost respinsă
Care sunt șansele ca Nicușor Dan să fie candidat comun la alegerile prezidențiale. Naumescu: „îndeplinește toate condițiile”
Primele măsuri în cazul femeii decedate după ce a fost externată de la UPU Slatina. Medicul de gardă, sancționat cu 10.000 de lei
Vremea se înrăutățește: ploi, ninsori și temperaturi de până la -14 grade. Cum va fi în weekend
Coaliția pro-europeană, negocieri pentru viitorul Guvern. Cine ar putea fi candidatul comun la alegerile prezidențiale
Tramvaiele din Timișoara s-au transformat în cabinete medicale pe roți
Cum luptă școala și părinții cu fenomenul social media. „Cum să dai vina pe copii?!”
Cum se simt românii după cele mai tensionate alegeri prezidențiale. ”Tremur! Ne-a învrăjbit!”
Un copil de 11 ani din Slatina a fost mutilat de explozia unei petarde
Radu Paraschivescu: Prima dintre aceste expresii este „a o face de oaie”. Sensul ei este de „a face o mare prostie”, „a face o gafă” sau „a proceda inabil, fără îndemânare”. Iată un exemplu: „Reporterul l-a întrebat pe Andrea Bocelli cum vede România de azi şi abia pe urmă şi-a dat seama că stătea de vorbă cu un orb. Ce mai, a făcut-o de oaie”. Iată un al doilea exemplu: „În fiecare dintre comediile poliţiste din seria Johnny English, personajul principal o face de oaie de câteva ori şi provoacă hazul general”.
La rândul ei, expresia „a sta ca măgarul între oi” semnalează o nepotrivire, o discordanţă care există între un membru al unui grup şi restul grupului. Nepotrivirea ţine de multe ori de dimensiunile respectivului membru al grupului, de mărimea lui, care-l face uşor de observat de la distanţă. Echivalentul ei este expresia „a fi un Gulliver în ţara piticilor”, adică a fi un uriaş printre mărunţei. Iată şi un exemplu: „La un metru nouăzeci şi cinci înălţime, handbalistul fotografiat printre colegii de grădiniţă ai fiicei sale era ca măgarul între oi”.
Un grup de expresii interesante alătură paşnicei oi un carnivor gata oricând s-o sfâşie şi s-o înfulece: lupul. Una dintre ele este expresia „A fi un lup în blană de oaie”, care înseamnă „a recurge la viclenie pentru a-ţi atinge scopul”. Expresia trimite la fabula „Lupul în blană de oaie” a lui Esop, în care un lup flămând înşală vigilenţa ciobanului şi a câinilor îmbrăcându-se în blana unei oi jupuite, pentru ca, odată ajuns în mijlocul turmei, să-şi potolească foamea. „Lup în blană de oaie” denumeşte metaforic, prin urmare, un om şiret sau prefăcut.
O expresie înrudită cu precedenta este „A pune lupul paznic la stână”, al cărei sens este de „a lăsa pe cineva la discreţia duşmanului”. Trebuie menţionată şi expresia „Lup care se dezbracă de pielea oii”, al cărei echivalent este „A-şi da arama pe faţă” sau „a se arăta aşa cum este în realitate”.
Expresia „A se ţine ca scaiul de oaie” sau pur şi simplu „a se ţine scai” înseamnă, după cum ştim, „a se ţine mereu după cineva, fără a-l slăbi o clipă”, ca în enunţul: „De două săptămâni Cosmin se ţine scai de mine, ca să-i dau cartea pe care am prezentat-o la televizor”.
Interesantă este şi expresia „A umbla să iei (să scoţi) două piei de pe o oaie”, care are sensul de „a căuta să obţii un câştig exagerat” sau „a încerca să fructifici la maximum o ocazie sau o conjunctură”, ca în exemplul „Patronul a început să-şi cheme angajaţii la serviciu după-amiaza, ba chiar şi în weekend. Parc-ar vrea să scoată două piei de pe o oaie.”
În ceea ce priveşte expresia „A suge de la două oi”, semnificaţia ei este „A trage concomitent foloase din două părţi”. Iată şi aici un exemplu: „Directorul festivalului a făcut rost de fonduri şi de la primărie, şi de la o bancă importantă. Cum s-ar zice, a supt de la două oi.”
O expresie pe care o auzim şi o vedem mai rar în comunicarea de zi cu zi aduce laolaltă oaia şi porcul. Expresia în cauză este „A fi oaie cu şorici” şi se referă la cineva care este în acelaşi timp sărac cu duhul şi obraznic. Iată şi un exemplu: „Ce crezi c-a făcut Viorel? A depus plângere la Poliţie fiindcă i s-a confiscat permisul după ce a depăşit coloana de maşini oprite la barieră. Spune şi tu, nu e oaie cu şorici?”
Pe de altă parte, „A fi deştept ca oaia” nu vorbeşte despre tupeu, ci doar despre slabele capacităţi neuronale ale cuiva. Sensul ei este, fireşte, „a fi prostuţ” sau „a fi prost de-a binelea”. Expresia are o legătură evidentă cu prima strofă a poeziei „Ai noştri tineri” de Mihai Eminescu, pe care îmi permit să v-o amintesc în încheiere: „Ai noştri tineri la Paris învaţă / La gât cravatei cum se leagă nodul, / Şi-apoi ni vin de fericesc norodul / Cu chipul lor isteţ, de oaie creaţă.”
Urmăriți „Pastila de limbă” cu Radu Paraschivescu în fiecare duminică, de la ora 19:50, la Digi24.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News