Securizarea granițelor pentru Schengen. Unde sunt banii din contractul cu EADS?

Cum s-au cheltuit cele peste 700 de milioane de euro destinate, din 2004, întăririi frontierelor reprezintă unul dintre misterele nerezolvate de DNA. Softuri, sedii pentru Poliţia de Frontieră şi alte echipamente de mici dimensiuni sunt pe lista achiziţiilor la vedere, în timp ce procurorii încearcă să afle unde au ajuns restul banilor. Pe ce s-au dat atâţia bani? E un mister neelucidat nici măcar de DNA, care a intrat pe firul acestei afaceri cu ani în urmă, în cursul anchetei mult mai cunoscute referitoare la Microsoft. Într-o anchetă marca „România furată”, jurnalistul Digi24 Marian Păvălașc ajunge la concluzia că sutele de milioane de euro s-au cheltuit, oficial, pe... mai nimic.

Contractul care trebuia să ne ducă în Schengen. Sute de milioane de euro pentru frontiere

În iunie 2004, guvernul condus de Adrian Năstase decide să învestească masiv pentru securizarea graniţelor. Doar aşa puteam intra în Uniunea Europeană şi în spaţiul Schengen.

„Începutul actului de cooperare în plan european a însemnat mai întâi armonizarea legislativă. Ulterior au venit în cadrul instituţiei pentru structurile teritoriale şi pentru aparatul central echipamentele achiziţionate prin programul Phare şi ulterior prin proiecte gestionate de colegii de la structurile de fonduri europene”, explică Adrian Popescu, comisar-șef la Poliția de Frontieră.

734 milioane de euro a fost suma investită oficial în cel mai important contract care a avut ca scop securizarea şi dotarea frontierelor. Este vorba de contractul pe care statul român l-ar fi încheiat cu EADS (European Aeronautic Defence and Space Company, companie redenumită Airbus Group în 2014). Concernul germano-francez trebuia să realizeze pentru Ministerul de Interne Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (SISF).

Oficial, prin acest contract, frontierele României trebuia să devină sigure atât din punct de vedere al trecerii persoanelor, cât şi la tranzitul mărfurilor. Măsura era neceseară pentru a accede în zona Schengen.

„Repet, din perspectiva Poliţiei de Frontieră, aderarea la Schengen trebuia să se producă cu mulţi ani în urmă. Şi în prezent suntem la cele mai înalte standarde pe ceea ce înseamnă asigurarea actului de supravegherii la frontieră. De aici o uşoară nedumerire vizavi de ceea ce s-a întâmplat cu aderarea la spaţiul Schengen. Şi repet, din perspectiva poliţistului de frontieră, este o decizie pe care chiar nu îmi permit să o comentez, pentru că evaluările au arătat altceva”, spune Adrian Popescu, comisar-șef la Poliția de Frontieră.

Banii au fost dați „la secret”

Iniţial, unul dintre cele mai mari contracte din istoria României era secretizat.

În 2006, la presiunea opiniei publice, care acuza că înţelegerea fusese nefavorabilă părţii române, premierul Călin Popescu Tăriceanu cere desecretizarea. Este dezvăluită doar suma investită iniţial - 534 de milioane de euro.

Contractul e renegociat şi afacerea continuă.

Trei ani mai târziu, investiţia este majorată cu încă 200 de milioane de euro, sub semnătura lui premierului Emil Boc.

De ce era necesară securizarea graniței

România este ultimul hotar al Uniunii Europene în est. Graniţa cu statele NON-UE se întinde pe 2.070 de kilometri - aproape 650 de km de frontieră cu Ucraina ( 649,4 km de frontieră), aprope 700 cu Republica Moldova (681,3 km de frontieră), puţin peste 540 cu Serbia (546,4 km de frontieră), iar coasta românească a Mării Negre are aproape 200 de km( 192,5 km).

Fâşia care trebuie maxim securizată este tocmai această porţiune care reprezintă şi fontiera Uniunii Europene.

În acest timp, 5.846 cetăţeni străini au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 2.840 pe sensul de intrare în ţară şi 3.006 pe sensul de ieşire, mare parte dintre ei acţionând ilegal la frontieră organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi.

„Garda de Coastă este o structură teritorială a Poliţiei de Frontieră, putem spune că este una dintre cele mai complexe având în vedere diversifitatea frontierelor care sunt supravegheate: avem frontieră terestră cu Bulgaria, frontieră internă a Uniuniii Europene, precum şi frontiere externe, frontiere maritime, şi frontiera pe fluviul Dunărea cu Ucraina”, arată comisarul-șef de poliție Alexandru Oae, director-adjunct al Gardei de Coastă.

Frontiera de-a lungul Mării Negre şi a Braţului Chilia este una dintre cele trei zone sensibile, alături de graniţa cu Serbia şi cea cu Ucraina din Nord. Garda de Coastă îşi face treaba aici cu sistemele de supraveghere SCOMAR (la Marea Neagră) şi SCO D (pe Braţul Chilia).

Alexandru Oae, comisar-șef Garda de Coastă: „Ne aflăm în centrul de comandă şi control al centrului sistemului intregrat de supraveghere a frontierei maritime SCOMAR. Supravegherea frontierelor maritime este realizată în scopul identificării tuturor navelor şi ambarcaţiunilor care intră în marea teritorială”.

Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră - SCOMAR - este cel mai modern şi complet sistem tehnologic de la frontiera românească.

„Aici, pe monitor, în partea stângă, avem o imagine brută radar cu imaginea care este venită de la un senzor radar, iar cel care ajută la interpretarea acestor date este operatorul. Apoi avem două monitoare cu vedere pe timp de zi şi pe timp de noapte. Pe monitorul central este o imagine maritimă integrată care ne asigură toate informaţiile pentru recunoaşterea imaginii operative din zona de competenţă”, explică Alexandru Oae.

Anul trecut s-a înregistrat un număr-record de vase care au forţat graniţele pe apă ale României. În total, pe mare au fost opriţii aproape 600 de oameni.

„SCOMAR include senzori radar pentru detecţie, camere optolectronice cu vedere pe timp de zi şi de noapte pentru identificare, comunicaţii. Toate aceste elemente sunt transmise aici, în centrul de comandă, în baza cărora şeful de tură dispune măsurile eficiente”, arată Alexandru Oae.

Echipamentele nu sunt luate cu banii din EADS

Adjunctul Gărzii de Coastă, Alexandru Oae, susţine că sistemul dat în funcţie în 2011 este unul dintre cele mai performante din Europa. Numai că banii pentru el nu au venit în cadrul contractului cu EADS.

„Sistemul este operaţional din 2009, valoarea acestuia a fost de 24,5 milioane de euro. Au fost utilizate fonduri Phare pentru implementarea acestuia”, spune Alexandru Oae.

În primii cinci ani, sistemul a mers uns, apoi a început să scârţie. „Chiar dacă are o vechime de aproximativ zece ani, sistemul îşi îndeplineşte cu succes misiunea pentru care a fost proiectat”, susține comisarul-șef Oae.

Fiecare operator are o zonă repartizată, de monitorizare şi supraveghere. Întâi se face profilarea acelei nave, apoi se identifică dacă se poate acea navă, apoi se poate face şi apelarea acesteia în canalul 16 internaţional, ducând până la intervenţia navelor de frontieră aflate în zonă sau în bază.

Nava de patrulare şi supraveghere „Ştefan cel Mare” a costat 24 de milioane de euro. Nici ea, nici celelalte 23 de ambarcaţiuni cumpărate special pentru capturarea de migranţi nu au fost cumpărate cu bani din contractul EADS.

„Această navă a Gărzii de Coastă a fost achiziţionată prin fonduri europene nerambursabile, a fost construită la şantierul naval Damen din Galaţi între anii 2009 şi 2010. Are o lungime de peste 60 de metri şi o lăţime de 10 metri”, detaliază Cătălin Paraschiv, comandantul navei.

„Ştefan cel Mare” este singura navă care poate interveni rapid sau pe timp de furtună atunci când un vas de migranţi vrea să vină în România.

Amenințările la frontiera marină

De patru ani, cea mai mare ameninţare la frontiera de pe mare sunt navele de migranţi. Veniţi din Siria sau Irak, migranţii vin din Turcia şi au destinaţie finală statele din vestul Europei. Anul trecut, s-a înregistrat un număr record de vase care au forţat graniţele pe apă ale României, în total, pe mare, au fost opriti aproape 600 de oameni.

„Suntem în comanda de marş a navei, este o comandă integrată, această comandă ne ofera avantajul că avem toate posturile într-un singur spaţiu și automat cel care este ofiţer de comandă poate controla în timp real orice activitate suspectă pe care o descoperă. În partea din faţă avem consola de navigaţie, două radare de navigație, GPS, senzori de navigaţie, de staţie meteo, avem o staţie VHS radio”, explică Paraschiv.

Cel mai important episod al luptei pe Marea Neagră dintre poliţiştii de frontieră şi migranţi a fost în septembrie anul trecut. „Călăuzele prezente la bord nu erau aşa de bine pregătite şi au avut derivă de vânt foarte mare şi au ajuns după 2-3 zile undeva în zona platformelor, mult mai departe de locul unde îşi propuse să ajungă. Ar fi putut muri înecaţi”, povestește comandantul Cătălin Paraschiv.

„Comparativ cu perioada 2013-2015 când au fost înregistrate alte cinci cazuri de migraţie de persoane cu alte 502 persoane, putem spune că acum toate aceste cazuri s-au întâmplat pe o perioadă scurtă de timp, iar efortul depus a fost pe măsură”, spune Alexandru Oae.

„Discutăm de o transformare a activităţii de supraveghere la Marea Neagră într-o acţiune de salvare a vieţii omeneşti”, arată comisarul-șef Adrian Popescu.

Granița cu Serbia, alt punct sensibil

Un al doilea punct sensibil al frontierelor Românei este graniţa cu Serbia.

„Ne aflăm în zona sectorului Poliţiei de Frontieră Sînnicolaul Mare, mai exact în zona triplexului de frontieră, aşa se numeşte, Triplex Confinium. Avem în stânga Serbia, avem în dreapta Ungaria, colegii noştri unguri, iar în dreapta, ce vedeţi aici, este România”, explică Petre Nicola, inspector la Poliția de Frontieră Timiș.

Şi aici a existat un asalt în 2017, 2.000 de migranţi, majoritatea irakieni sau sirieni, au încercat să intre ilegal în România.

Agent-şef adjunct Monica Scafariu este unul dintre operatorii sistemelor de supraveghere care depistează migranţii care vor sa intre în România ilegal.

„Facem supravegherea frontierei de stat, cu un sistemul nostru care se numeşte SORIC. Este un sistem de termoviziune, funcţionează pe timp de zi şi pe timp de noapte. Camera noastră bate la o distanţă de 14 km în vizibilitate bună, dar omul se distinge între 7-8 km”, explică Monica Scafariu.

Pe sectoarele care nu sunt supravegheate de la înălţime intervin sistemele mobile de termoviziune denumite ARTEMIS, montate la autovehicule de teren puternice amplasate în zona frontierei de risc.

„Încercau să vină pe unde e vegetație foarte înaltă sau prin canale, dacă nu sunt pline cu apă. Fără această termoviziune, munca noastră în zonă, aici, ar fi practic... nu am avea nicio... e vitală pentru noi”, spune Cosmin Rusu, de la Poliția de Frontieră Timiș.

Nici sistemele mobile nu sunt cumpărate în cadrul contractului cu EADS.

Achiziţionarea celor 46 de sisteme ARTEMIS a costat zece milioane de euro şi a fost făcută tot din fonduri europene, în 2010. Uzura îşi spune deja cuvântul, multe autospeciale sunt deja trase pe dreapta.

„Sunt echipamente care sunt folosite în regim permanent, este evident că intervine o uzură în timp”, spune Adrian Popescu, comisar-șef la Poliția de Frontieră.

- Şi ce se întâmplă când sistemul intră într-o pauză de o zi?

- Nu există intrarea într-o pauză, într-o pauză anume, pentru că toate aceste echipamente se completează prin dislocarea din alte zone care sunt mai puţin solicitate din punct de vedere operativ, astfel încât să existe un echilibru permanent şi o permanentă disponibilitate a echipamentelor pentru segmentele de frontieră care sunt afectate la un moment dat de o presiune migraţionistă sau presiune infracţională, explică el.

Patrulele de intervenţie folosesc autoturismele Iveco Massif. Autovehiculele, 426 la număr, au fost achiziţionate cu 20 de milioane de euro, banii fiind acordaţi tot de la Bruxelles, în 2010.

În punctele rutiere de trecere a graniţelor României, investiţiile încă mai întârzie. Aici munca se face aproape în exclusivitate fizic.

Cum a fentat Sebastian Ghiță „tehnologia”

În punctele rutiere de trecere a graniţelor României, investiţiile încă mai întârzie. Aici munca se face aproape în exclusivitate fizic.

Poliţiştii de frontieră verifică documentele de trecere, iar controlul mărfurilor este exclusiv al lucratorilor vamali, spune comisar George Olaru.

Au aparate cu ultraviolete care scanează documentele. Este singura dotare din punctele frontierei rutiere.

„Putem vedea microtexte, putem vedea foarte multe elemente de siguranţă care nu se pot vedea aşa uşor cu ochiul liber”, explică polițistul.

- Sunt şanse ca un document fals să treacă de acest aparat?

- Noi tindem să credem că nu, deoarece nu avem niciun caz în care să fi depistat un document fals după ce a trecut pe linia a doua de control şi prin acest aparat, de asta eu zic că nu, dar... sperăm să rămână aşa .

Totuși, un rol important îl are și intuiția polițistului de frontieră. „Noi îl simţim totuşi la mână după atâţia ani de experienţă, ne dăm seama şi după ce atingem documentele”, spune unul dintre ei.

Au fost cazuri în care urmăriți internațional au reușit să plece din România pe la frontieră. Sebastian Ghiţă, conform primelor date ale anchetei procurorilor, ar fi ieşit pe la un punct rutier de trecere a frontierei din judeţul Giurgiu.

- Poliţia de Frontieră face o anchetă internă?

- Poliţia de Frontieră va face toate demersurile în momentul când se finalizează ceea ce este de finalizat în planul cercetării penale şi al activităţilor în cadrul dosarului penal, de asta putem asigura pe toată lumea, spune comisar-șef Adrian Popescu.

Războiul de la granița cu Ucraina

Cea mai mare problemă de pe frontiera nu sunt migranţii, ci traficul de ţigări, alcool şi alte produse neaccizate din Ucraina sau Moldova.

- Ce făceaţi dumneavoastră în zonă?

-În pază.

- Ce înseamnă în pază?

- Acolo jos am fost în pază.

- Stăteaţi de şase, ce făceaţi?

- Da.

- Cine v-a chemat?

- Un om.

Mizează pe faptul că fiind o zonă greu accesibilă, Poliţia de Frontieră nu patrulează în aceste zone şi în aceste condiţii reușesc să transporte marfa de contrabandă către localitate.

„Sunt organizate reţele care practic încearcă să procedeze la aducerea acestor ţigarete de pe teritoriul Ucrainei, din fabrici clandestine de pe teritoriul Ucrainei şi mai departe comercializarea lor pe teritoriul României. Au fost situaţii în care atât sistemele de observare au reprezentat ţinta diferitelor fapte de natură penală pe care le-au încercat diferite persoane şi chiar personalul Poliţiei de Frontieră a fost în repetate rânduri agresat de populaţia din zonă. Nu mai departe de luna ianuarie, am avut situaţii când personalul nostru a fost ţinta unor agresiuni fizice”, spune comisar-șef Adrian Popescu.

Ceva urme de contract EADS: sediul Poliției de Frontieră

Dacă frontiera a fost modernizată fără banii luaţi de EADS, o urmă a contractului există la sediul central al Poliţiei de Frontieră.

„Contractul cu EADS, dincolo de echipamentele care au fost achiziţionate, a asigurat să-i spunem integrarea tuturor acestor sisteme de supraveghere. Dacă un sistem complex cum este cel de la Marea Neagră a fost achiziţionat şi implementat dintr-un proiect european, contractul cu EADS-ul a venit şi a fost modalitatea prin care acest sistem complex a fost integrat în întregul sistem de supraveghere al frontierei şi este modalitatea prin care în ziua de astăzi vorbim de un centrul operaţional ca cel în care ne aflăm şi îl exploatăm în ceea ce înseamnă informaţia operativă şi coordonarea actului de supraveghere la frontieră. Această clădire în care ne află şi care reprezintă sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră este unul dintre rezultatele contractului cu EADS-ul”, spune Adrian Popescu.

Softul și construcția clădirii inaugurate în 2012 au transferat în conturile EADS 20 de milioane de euro. Alte 200 de milioane au ajuns într-un alt soft de monitorizare a întregii activități a Poliției de Frontieră.

Nu toți banii au ajuns la EADS. Anchete nefinalizate la DNA

Reprezentanţii EADS, redenumită Airbus Group, au refuzat să răspundă oficial la întrebările legate de contractul încheiat cu statul român. Echipa „România furată” a adresat în scris întrebări legate de suma exacta primită de la statul român, ce s-a oferit concret în schimbul sumei amintite şi dacă reprezentanţi ai companiei au fost audiaţi de DNA.

Cu toate acestea, în timpul documentării, un reprezentant EADS-Airbus Group ne-a transmis că suma de 734 de milioane de euro nu a intrat în conturile companiei, ci a fost vorba de o sumă mult mai mică.

În 2014, DNA anunța ca a deschis un dosar pentru a verifica ce s-a întâmplat cu sumele vehiculate în dosarul EADS.

Ancheta începută în 2014 de DNA şi care vizează destinaţia banilor şi posibila implicare a unor politicieni, premieri şi miniştri nu a fost singura investigaţie privind contractul de securizare a graniţelor.

Prima anchetă EADS a fost demarată în 2005 şi viza persoane din Ministerul de Interne, ofiţeri mai exact. Verificările au fost demarate ca urmare a unei sesizării a conducerii MAI care susţinea că fondurile publice ar fi fost folosite în mod necorespunzător şi că valoarea contractului a fost umflată.

În 2014, DNA descindea la o parte dintre firmele implicate în afacere - ICAR Business Research a fostului șef SIE Cătălin Harnagea, Fujitsu Siemens Computers a lui Claudiu Florică sau UTI.

„Mă gândesc şi eu că una dintre motivaţiile pentru care s-a fabulat şi s-a fabricat atât de multă minciună în jurul Microsoft a fost ca să se îngroape acest dosar EADS. Nu am date concrete. Sunt alte locuri în care am date concrete. Aici, un jurnalist de investigaţii poate să meargă să vadă dacă nu cumva la capătul firului sunt nume grele. Şi, atunci, decât să ajungem acolo, mai bine umflăm şi minţim. Şi fabulăm cu dosarul Microsoft şi fabulăm şi minţim cu prejudicii de sute milioane şi demonizăm turnătorii de serviciu, Florică şi Pescariu. Mai condimentăm cu unul şi cu altul ca lumea să uite de doarul EADS”, spunea Dinu Pescariu la finalul anului 2017.

Procurorii DNA întârzie să răspundă care a fost destinaţia celor 734 de milioane de euro din contractul de securizare a frontierei. Concret, banii au fost cheltuiţi pe o clădire, softuri, câteva echipamente de mici dimensiuni de supraveghere a graniţelor şi pe cursuri de instruire a poliţistilor de frontieră şi a vameşilor.

„Ancheta este în lucru şi vizează in rem fapte de corupţie ce au lăgătură cu mai mai multe contracte încheiate între 2004 și 2011”, a comunicat DNA. Ancheta a început acum patru ani...

În schimb, navele maritime şi fluviale, sistemele performante de pe Marea Neagră şi cele de la frontiera cu Serbia şi Ucraina sau autovehiculele de teren au fost achiziţionate cu doar 250 de milioane de euro, bani europeni.

Concluzia luptei dintre poliţişti şi infractori este că prima categorie, cu mijloacele tehnice din dotare - care nu au fost achiziţionate în cadrul contractului EADS - câştigă disputa, asta mai mult datorită pregătirii şi devotamentului unei mari părţi din cei 14.000 de poliţişti de frontieră.

„Noi sacrificăm familia în beneficiul instituţiei, iar un sacrificiu ca acesta nu cred că putem pune în balanţă. Şi da, suntem oameni care au înţeles că instituţia este cea mai importantă şi de asta suntem aici”, încheie Adrian Popescu, comisar-șef la Poliția de Frontieră.

Toate anchetele „România furată” le găsiți în secțiunea specială a site-ului digi24.ro. În fiecare duminică, de la ora 21:00, ele sunt dezbătute cu invitați într-o ediție specială. Povestea EADS a fost comentată de Dumitru Coarnă, liderul unui sindicat al polițiștilor, și de Traian Igaș, fost ministru de interne în mandatul lui Emil Boc. Urmăriți mai jos întreaga dezbatere:

• Etichete:
• adrian nastase
• contract eads
• contractul cu eads
• schengen românia
• securizare frontiere
• achizitii securizare frontiere
• dna dosar eads
• bani eads

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei