România furată | Monumentele, o afacere profitabilă în an centenar

Mai sunt câteva zile până la 1 Decembrie, data la care România împlineşte 100 de ani. Statul român, prin Ministerul Culturii, dă peste 150 de milioane de lei pentru proiectele dedicate Centenarului, din care câteva zeci bune merg la statui, pe proiecte vechi de 25 de ani, cum se întâmplă la Alba-Iulia ori pe monumente plătite, care nu au mai fost terminate şi montate la timp. Alţii au descoperit că, în an centenar, construirea statuilor poate însemna o afacere profitabilă. Şi fac sute, împrăştiate prin toată ţara, tot pe bani publici. Cât mai costă statuile României şi cine le face, aflaţi într-un material „România furată".

Piaţa Unirii din Alba-Iulia. Zeci de muncitori asamblează de zor piese de lego imense care ar trebui să formeze monumentul Marii Uniri. Au la dispoziţie patru luni să facă treabă de trei ani.

Mihai Buculei, sculptor Monumentul Marii Uniri: „Ştiţi că la 08:00 se face ziuă, iese soarele. După 17:00 nu mai poţi să lucrezi, că nu mai vezi forma şi linia.

Reporter: Condiţiile sunt grele, că e şi frig.”

La kilometrul zero al Marii Uniri, Centenarul e marcat cu un monument impresionant în care sunt reprezentate, simbolic, prin cruci, toate provinciile româneşti.

Mihai Buculei, sculptor Monumentul Marii Uniri: “Mi-a venit această idee a Unirii: din cele patru puncte cardinale, unirea românilor şi creştinilor, că nu numai ortodocşii au făcut Marea Unire: şi catolicii, şi greco-catolicii şi saşii, de exemplu" George Ivaşcu, ministrul Identităţii şi Culturii Naţionale: “Eu aş vrea să învăţăm să ne bucurăm de fiecare simbol care reprezintă destinul şi identitatea românească. Eu cred că poate unul dintre obiectivele principale în ceea ce înseamnă Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale e tocmai ca pentru matrile oraşe să aibă monumente, să aibă eventual busturi, statui, care să reprezinte identitatea locală, pentru că eu cred că cel mai important este ca noi să reînvăţăm să trăim în această comunitate şi să ne bucurăm că suntem, că aparţinem unei comunităţi".

Ministerul Culturii şi-a dat seama abia în vară că nu are un proiect special pentru a marca Centenarul fix pentru Alba Iulia, aşa că au scos din sertar un proiect mai vechi care putea fi repede realizat .

Mihai Buculei, sculptor Monumentul Marii Uniri: „În momentul ăla am simţit o responsabilitate uriaşă: că trebuie să-l fac, am fost ales să-l fac" Am fost sigur că aşa se va întâmpla în pragul marei sărbători. Atunci se vor trezi şi ceilalţi. Nimeni nu prea ştie în cât timp se face o lucrare. Ceea ce am făcut eu aici numai un dus cu... aşa, cum s-ar zice, un nebun ca mine poa` să facă. Niciun coleg de-al meu nu a crezut că pot să reuşesc. Şi pe bună dreptate. Timpu-i prea scurt. Legea monumentului a ieşit în noiembrie, anul trecut, iar Ministerul Culturii a tot ţinut-o aşa, până prin sfârşitul lui iunie, începutul lui iulie. "

Mihai Buculei câştigase un concurs de proiecte în 1993, când se împlineau 75 de ani de la Marea Unire.

Mihai Buculei, sculptor Monumentul Marii Uniri: „A fost un concurs naţional, au fost 92 de concurenţi, concurenţi foarte importanţi, mari, organizat de Ministerul Culturii, cu un regulament sever. Adică se voia un simbol şi nu o naraţie. E o lucrare de un sfert de veac, de fapt. Sunt 25 de ani de când am câştigat concursul. În sfârşit, în momentul ăsta, anul ăsta, cu opoziţia multor forţe şi multe şi cu prijinul unor forţe mai puternice decât cele rele, am reuşit să-l facem. Eu pot să spun că e şi făcut. Câte? Piesele astea de pus. Mâine seară mă rog lui Dumnezeu să mă lase să lucrez, că nu se supără, că munceşti, şi cred că mâine seară îi gata".

Monumentul, proiectat pe calculator, este un ansamblu din piatră adusă din cariera de la Vraţa, din Bulgaria şi şlefuite la Simeria, la fabrica lui Adriean Videanu, care se asamblează bucată cu bucată, cele 58 de piesesub supravegherea creatorului.

Mihai Buculei, sculptor Monumentul Marii Uniri: „Ăsta-i un pietroi, o adunătură uriaşă de pietre. Cea mai mică piatră, componentă din monument are 18 tone, iar monumentul în întregimea lui are peste 1350 de tone. E la 1400 de tone. Am trecut de 20 de metri. Vreo 23 şi ceva. Îl măsurăm. O să vă spunem altădată".

Lucrarea a costat 18 milioane de lei, bani plătiţi din fondurile Ministerului Culturii. Pe lângă ansamblul statuar, evaluat la 10 milioane de lei, autorităţile au construit o piaţetă şi un podeţ care leagă Catedrala Oraşului, Cetatea şi monumentul. Artistul e sigur că lucrarea va rămâne în conştiinţa publicului, dar e nemulţumit că va fi folosită politic.

Mihai Buculei, sculptor Monumentul Marii Uniri: “Centenarul a fost un prilej... special, despre care nu vreau să vorbesc acum. Dar nu, nu-i loc aici, la Alba Iulia pentru toţi. Vor fi foarte mulţi fanfaroni, care se vor poza, care îşi vor pune tricolorurile în diagonale şi au borcanele cu unturăm (cum le zic eu) bine puse în cămară, pus la râncezit. Acest monument va rămâne în vecii vecilor aici, pentru că nu-u uşor să îl dai jos. E mai greu să-l dai jos decât să îl pui sus. Nu, e foarte greu, pentru că este construit extraordinar de rezistent".

Monumentul Marii Uniri, monumentul vrajbei din Arad

Iustin Cionca -preşedinte CJ Arad: „Ca arădean şi preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, anul centenar mă determină să caut să redau românilor unele dintre obiectivele definitorii pentru istoria modernă a României şi, în acelaşi timp, să redau rolul Aradului la adevărata valoare pe care o merită înaintaşii noştri". Aradul ar fi trebuit să se mândrească, anul acesta, şi el cu un monumentul al Marii Uniri, o construcţie de peste 100 de tone şi înaltă de 18 metri. Lucrarea a costat 10 milioane de lei şi a fost plătită, integral, încă din 2007. Lucrarea trebuia făcută în România, pentru a putea fi urmărită, dar artistul a ales să o lucreze integral în China.

Iustin Cionca -preşedinte CJ Arad: “Monumentul Marii Uniri care este, în acelaşi timp, şi datoria morală a statului român faţă de arădeni".

La 11 ani de la comandă, cu două săptămâni înainte de aniversarea de la 1 Decembrie, nici urmă de statuie.

Iustin Cionca -preşedinte CJ Arad: „Noi am pregătit deja terenul, am demolat o clădire acolo şi pregătim să facem un plan urbanistic zonal pentru amenajarea zonei unde se va instala acest monument. După cum vedeţi, am demolat aici o clădire care a aparţinut Uniunii Artiştilor Plastici, iar astăzi lucrăm la documentaţia tehnică pentru viitoarea piaţetă unde va fi instalat Monumentul Marii Uniri".

Artistul ar fi nemulţumit de locul în care ar trebui amplasat monumentul şi de faptul că statul nu îi plăteşte, separat, transportul. Asta blochează tot.

Iustin Cionca -preşedinte CJ Arad: “O pasează artistul la minister şi ministerul la artist. Pentru că, clauzele contractuale am înţeles că nu sunt foarte clare. Da, este un contract între Ministerul Culturii şi artist. Din păcate, înţeleg că există un proces între cele două părţi, pentru că artistul refuză să vină să instaleze acest monument, considerând că în contract nu avea această obligaţie, iar noi, ca autorităţi locale, avem doar sarcina de a pune la dispoziţie terenul pe care se face această construcţie şi rămâne de văzut modalitatea în care vor înţelege cele două părţi, cui îi revine sarcina de a plăti, instalarea acestui monument la Arad. Noi ne-am întâlnit recent cu ministrul Culturii, care a făcut o vizită judeţului nostru. Am înţeles că urgentează şi şi-ar dori foarte mult ca anul acesta să rezolve amplasarea acestui monument, dar având în vedere că artistul este cel care are obligaţia de a-l instala, nu ştiu în ce măsură vor putea să-l oblige s-o facă".

Scandalul mocneşte de ceva vreme. În vară, George Ivaşcu se lăuda, tot la Arad, că situţia va fi rezolvată rapid.

George Ivaşcu, fost ministru al Culturii: “Mergem acum, ne dumirim şi săptămâna viitoare, la Bucureşti, vom avea o întâlnire şi cu autorul şi vom încerca să grăbim cât mai mult, astfel încât la 1 Decembrie să fiţi beneficiarii acestui monument.

Domnule ministru, a văzut cineva acel monument?

Da, există acel monument. E...

L-aţi văzut dumneavoastră?

Nu eu personal, dar este văzut, este recepţionat de către o comisie. Da. Există monumentul.

Şi unde e?

Este depozitat la..., într-un.... Este un depozit la Călăraşi, închiriat de către autor.

Şi ce spune autorul? De ce refuză să vină cu el?

Nu, nu, nu! Nu a refuzat! O să vină, dar acum, pe noua locaţie, ce mai discutăm şi cu Consiliul Judeţean, vom stabili împreună cine, ce are de făcut. Şi săptămâna viitoare am întâlnirea cu autorul. La Bucureşti.

Mai puteţi schimba locaţia, în momentul de faţă?

Nu. Ea a fost aprobată, din câte înţeleg, prin hotărârea de consiliu, deci rămâne aşa cum s-a stabilit în Consiliul Local, în unanimitate, din câte ştiu.

Se auziseră nemulţumiri din partea sculptorului, legate de locaţie. Ştiţi ceva despre acest lucru?

Săptămâna viitoare v-am promis c-o să am întâlnirea cu el şi nemulţumirile sper să fie mulţumiri"

Suntem la final de noiembrie şi George Ivaşcu nu a reuşti să-l convingă, chiar dacă l-a dat în judecată şi a făcut plângere la DNA: “În pofida prevederilor contractuale asumate, autorul a decis să execute lucrarea în China, fără a notifica beneficiarul, fapt care a generat probleme serioase în urmărirea executării contractului”.

Totodată, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a acţionat autorul lucrării și în judecată civilă pentru ca prin intermediul instanţei acesta să și respecte obligația de a transporta monumentul la Arad, în vederea amplasării. Până la această dată autorul nu şi-a îndeplinit obligaţia, în pofida faptului că Ministerul a demarat inclusiv executarea silită împotriva acestuia.

Mai mult, MCIN a cerut Judecătoriei Sectorului 1 București să fie autorizat să amplaseze Monumentul la Arad pe cheltuiala debitorului Florin Codre.

Astfel, cererea MCIN a format obiectul dosarului nr. 24287/299/2018, soluționat astfel: Autorizează creditorul Ministerul Culturii și Identității Naționale să îndeplinească el însuși obligația ce îi revine debitorului potrivit titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1225/22.10.2015, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă în dosarul nr. 26135/3/2013, pe cheltuiala debitorului.

Artistul ne-a anunţat că e plecat din ţară câteva săptămâni şi nu poate da vreo declaraţie.. În impasul autorităţilor, problema statuii a fost preluată de societatea civilă. Mai mulţi arădeni au înfiinţat Asociaţia pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri special pentru a aduce statuia. Numai că s-ar lovit tot de Ministerul Culturii, care ar trebui să le dea un aviz de transport şi montaj.

Aurel Ardelean, preşedintele Asociaţiei pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri: "Şi eu am fost zilele trecute, am încercat să am o audienţă cu domnul ministru, nu s-a putut. Am avea nevoie de un angajat, un constructor pentru fundaţie, un director de şantier, pe care să-l angajăm. Avem nevoie, din punct de vedere, de juridic de un drept de superficie, fiindcă monumentul este câştigat de Ministerul Culturii la ora actuală şi este proprietatea lui. De aceea nu a putut fi dat Consiliului Municipal, să se ocupe, fiindcă are dreptul acesta de proprietate şi nu s-au găsit formele. Foarte important este un studiu, o analiză a materialului pe care nu ni l-a prezentat sculptorul niciodată, acela de a analiza duritatea marmurei. Este o marmură din China, avem poze, avem poze cu acest monument care se găseşte lângă Călăraşi. Eu nu l-am văzut niciodată, într-adevăr, dar Ministerul Culturii l-a recepţionat".

În bâlbîiala generală, un singur lucru este cert: la Arad, de Centenar nu va fi niciun monument.

Aurel Ardelean, preşedintele Asociaţiei pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri: “Cred că aici a fost marea greşeală: i s-au dat banii, toţi, înainte de a recepţiona şi a-l monta. Aici a fost marea greşeală!

Nu. Nu se dă decât un avans şi treptat, cum se recepţionează acest monument. Aşa se dau banii. Aici s-a greşit cu ani de zile în urmă. Sculptorul! Categoric, sculptorul! Care ne tratează cu dispreţ, cu superficialitate. Un om de cultură cum este un sculptor de genul lui, care-i foarte talentat, nu ar trebui să trateze acest monument - simbol la naţiunii române - nu-şi bate joc de ardelean! Îşi bate joc de poporul român, de arădeni".

La polul opus se află judeţul Prahova. E campion la construit şi inaugurat monumente

Nu mai puţin de 100 de statui sunt dedicate Centenarului. Mircea Cosma este fost preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Prahova şi preşedinte al Societăţii "Mihai Viteazul".

Mircea Cosma, preşedinte Societatea "Mihai Viteazul": „Centenar înseamnă 100. Fundaţia Mihai Viteazul are 200 deja realizate, din care 100 sunt dedicate Centenarului. Au fost în această ţară o grămadă de lucruri ignorate pentru Mihai Viteazul, pentru Cuza, pentru Ferdinand. Şi atunci am spus „Dom`le, unde a fost Ferdinand şi a fost demolat în 1948?" Unde? Cu unii ne-am înţeles să-l facă, cu alţii nu ne-am înţeles. Noi am finanţat în Prahova trei busturi ale regelui Ferdinand şi o statuie a reginei Maria,termină în 4 iunie 2020 va avea 18 busturi. 14 le aveţi pe această broşură".

Fundaţia lui Mircea Cosma a pus statui legate de Centenar în ţară şi în întreaga lume. Cel mai mândru e de parcul construit lângă ploieşti unde ar strânge toţi oamenii mari ai Centenarului.

Mircea Cosma, preşedinte Societatea "Mihai Viteazul": “Îi vedeţi: Iorga, Mateevici, Goga, Topârceanu, Garabet Ibrăileanu; toţi care au lucrat cu Stere la Viaţa Românească".

Când vine vorba despre banii cheltuiţi pe statui, Mircea Cosma nu mai e atât de darnic cu detaliile.

Mircea Cosma, preşedinte Societatea "Mihai Viteazul": “Deci aici nu-i niciun buget local. Nici buget judeţean, nici buget naţional. Aceasta este contribuţia fundaţiei „Constantin Stere" şi a Societăţii Cultural-Istorice „Mihai Viteazul". În orice catalog vă uitaţi, un astfel de bust, cum îl vedeţi acolo, are o valoare - cu tot cu soclu - de 45.000 de lei noi. Despre asta discutăm. Un preţ omologat şi de Comitetul Naţional pentru Centenar, la Ministerul Culturii. Deci dacă cineva s-a gândit să facă din sărbătoarea Centenarului, care se întinde din 2013, o afacere, e treaba lui. Noi ne-am gândit să punem suflet, tricolor şi şi banii noştri personali, pentru a realiza ceea ce trebuie realizat pentru acest popor român. Asta-i diferenţa! Şi atunci puteţi să vă daţi explicaţii cât costă soclul, cât costă statuia, cât costă... Ştiu că, într-o localitate, o statuie a regelui Ferdinand sau a Reginei Maria costă 3 milioane de lei, adică 800.000 de euro şi ştiu că cea de la Blejoi costă 120.000 de euro, cu soclu, cu tot. Şi turnată, şi pusă pe...

Şi cum vă explicaţi dumneavoastră diferenţele astea?

Păi, acuma ştiţi că artiştii sunt inegalabili. Da. Artiştii sunt inegalabili, primarii la rândul lor , sunt nişte artişti, şi ei sunt inegalabili. Şi consiiile locale-s inegalabile şi tot ce vreţi dumneavoastră. Şi Kovesi era inegalabilă şi nu mai e şi aşa mai departe".

Mircea Cosma este un vechi client al DNA-ului condus de Laura Codruţa Kovesi. El a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi luare de mită de aproape 1 milion de euro de la mai multe socităţi comerciale pentru a le da contracte cu Consiliul Judeţean pe care îl conducea. De atunci s-a retras din politică şi se ocupă mai mult de statui. Centenarul a fost mană cerească.

Mircea Cosma, preşedinte Societatea "Mihai Viteazul": „În acest cadru de program, până în 2020 se vor termina cele 18 busturi de care v-am pomenit, din care: o parte le finanţează Ministerul Culturii; vorbim aici de bustul lui Pantelimon Halipa şi Vasile Stroescu, în colaborare cu Consiliul Judeţean Prahova. Bustul lui Ion Inculeţ şi al lui Iancu Flondor sunt finanţate integral de Societatea „Mihai Viteazul". Bustul lui Iuliu Maniu este finanţat de Consiliul Local al municipiului Ploieşti. Bustul lui Ion Brătianu a fost finanţat de Consiliul Local Bucov. Şi atunci vă daţi seama şi care este apartenenţa politică a primarilor"

Anul viitor se fac opt busturi în continuare. Deci anul acesta încheiem cu cele cinci care vi le-am spus până acum. Cinci, şase, pardon! Este Brătianu, este Inculeţ, este Halipa cu Maniu, este Vasile Stroescu cu Iancu Flondor. Acestea şase fac anul ăsta. Am ţinut neapărat ca până la 1 Decembrie să fie prezentată şi Transilvania. Nu Ardealul! Transilvania! La 1 Decembrie nu s-a unit Ardealul. N-am avut Ardeal. S-a unit Transilvania. Banatul, Crişana, Maramureşul, Bucovina, Basarabia. Astea s-au unit. Restu-s poveşti. Ardeal... nu ştiu ce-s ălea! Şi după care, anul viitor, se continuă cu aleea, astfel încât la 4 iunie 2020, dacă suntem sănătoşi, se termină. Vă invit la acea mare sărbătoare, care va însemna şi dezvelirea monumentului „Trianon 2020"-

În România, Centenarul a fost un an bun pentru construcţia de statui. Doar Ministerul Culturii a pus la bătaie aproape 116 milioane de lei (115.888.922 lei) pentru finanţarea proiectelor Cententarului. Între acestea se regăsesc construcţia sau reabilitarea a nu mai puţin de 53 de monumente. Cele mai multe sunt în Alba - 12. Urmează Botoşani cu 8 şi Iaşi cu 7. Pe lângă banii de la minister, şi autorităţile locale investesc în construcţia de statui din fondurile locale. De exemplu, îm Bucureşti, sectorul 5 a băgat aproape jumătate de milion de euro pentru construcţia lor.

• Etichete:
• monumente
• centenarul unirii
• monumente centenar
• centenar cultura

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei